Metode eficiente de copywriting
“Nu mă face să gândesc. Acest lucru înseamnă că, pe cât este omeneşte posibil, atunci când mă uit la o pagină web totul trebuie să fie evident. Clar ca lumina zilei. Lămuritor. Ar trebui să fiu în stare să înţeleg (ce este şi cum se foloseşte) fără a face vreun efort în a mă gândi la aşa ceva.” (Steve Krug, usability guru, autor al cărţii “Don’t Make Me Think: A Common Sense Approach to Web Usability“)
Un text eficient nu îşi face cititorii să gândească
Cea mai bună metodă de a îi face pe oameni să îţi citească textele, să navigheze uşor pe site şi să dea click pe link-urile relevante este… să nu îi faci să gândească. Aceasta nu înseamnă că ne-am dori cititori idioţi, ci că design-ul unei pagini web (cât şi cel al unei simple reclame) trebuie să scoată în evidenţă exact informaţiile de cea mai mare importanţă. Atât pentru autor, cât şi pentru cititorii săi.
Conform cărţii lui Steve Krug (la care putem adăuga cu uşurinţă propria noastră experienţă de utilizatori web), internauţii, in marea lor majoritate:
- nu citesc pagina web, ci o scanează;
- nu aleg cea mai bună soluţie, ci selectează primul lucru acceptabil pentru interesul lor imediat;
- nu se preocupă să descifreze cum funcţionează lucrurile, ci le utilizează la nimereală.
Don't Make Me Think
Aşadar, cititorii aleg prima soluţie care le promite rezolvarea problemelor, neavând timp (sau atenţie) pentru a identifica cea mai bună opţiune, chiar dacă este în interesul lor. Cu alte cuvinte, o pagină web (sau o reclamă) eficientă devine cea care ştie să utilizeze resursele limitate de interes ale vizitatorilor şi să îi îndrume rapid în direcţia potrivită.
13 Metode recomandate de a scrie copy
Apelând din nou la vasta experienţă a legendarului copywriter John Caples, ne putem da seama de abordările cele mai eficiente pentru textul unei reclame (body copy):
- straightforward copy – text scris într-o manieră simplă şi logică, fără pretenţii de stil, poezie sau retorică, care prezintă avantajele produsului sau serviciului în cauză;
- story copy – text care spune o poveste (“human-interest situation“) a cărei morală este, logic, “cumpăraţi acest produs”;
- “you and me” copy – text care se adresează direct potenţialului client, într-o manieră prietenoasă, conversaţională ;
- imaginative copy – text care descrie o situaţie ipotetică, pentru a sublinia calităţile produsului/serviciului prezentat;
- factual copy – în cuvintele lui Caples: “ad-urile care au cele mai multe informaţii concrete aduc cele mai multe vânzări”;
- facts-plus-style copy – text cu informaţii concrete, însă scrise cu stil, pentru produse premium;
- forthright copy – text care prezinta avantajele, dar si dezavantajele unui produs, pentru o mai mare credibilitate;
- superlative copy – text laudativ, eficient însă dacă este susţinut de informaţii concrete;
- signed copy – text semnat de CEO-ul companiei care face reclamă produsului, sau de celebritatea care susţine produsul, pentru personalizare şi credibilitate;
- title copy – uneori titlul (sau o listă de titluri) este tot ceea ce trebuie pentru o reclamă, în special pentru o serie de produse (ex. cărţi);
- teaser copy – text care este o provocare pentru cititor, pentru a trezi curiozitatea şi a nu părea o încercare directă de a îi vinde un produs/serviciu;
- news page copy – text care la prima vedere pare un material editorial, însă este o reclamă plătită (şi marcată ca atare pentru cititori);
- competitive copy – text care compară calităţile şi preţurile a două sau mai multe produse, pentru a etala avantajele produsului căruia i se face reclamă (ex. preţ mai mic, mai multe beneficii).
După cum se poate vedea, textul unei reclame trebuie să conţină cât mai puţine artificii şi înflorituri stilistice, pentru a se face uşor de înţeles, odată ce a captat atenţia cititorului. Mai mult, trebuie să răspundă rapid la întrebarea aflată permanent în mintea consumatorului: “ce avantaje îmi aduce acest produs/serviciu dacă l-aş folosi?” şi să îl motiveze astfel în a lua decizia de cumpărare. Iar, într-un final, să îl ghideze spre modalitatea cea mai uşoară de a intra în posesia lucrului dorit.
Dar mai multe despre Call to Action în următorul articol.
No related posts.
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu
Partea cu “About Me” ţine de tema Wordpress folosită şi nu prea am cum să schimb… Doar dacă învăţ să umblu prin cod.
Header-ul este simbolul blog-ului, trebuie să aibă un impact vizual. Cel puţin eu aşa l-am gândit.
Sefa , cu tot respectul trebuie sa spun ca nu prea ai nimerit-o cu About Me , adica puteai sa-l bagi si tu in dreapta sus ca toata lumea .
Mie mi se pare ca este siteul cam incarcat si am fost izbit de tastatura alba de sus .
Blogul tau este un blog care te face sa gandesti !
Sa stii ca headerul are un impact vizual deosebit !
In mare parte depinde si de vizitatori si de mediul din care vin.
Cred ca graficul din imagine este traseul pe care-l urmeaza majoritatea cand viziteaza un site. Si trebuie tinut cont de asta cand faci un site. Cea mai importanta informatie sa fie “above the fold”/
Din pacate, cand vine vorba de treburile astea nu e bine sa faci singur treaba, tu stii bine la ce te-ai gandit cand ai facut site-ul, stii bine care este scopul lui, si cauti sa expui asta cat mai usor posibil….in cuvintele tale hehe. Tocmai din acest motiv mi se pare ca cel mai ok ar fi sa lasi pe altcineva sa se ocupe cu asta, pentru ca, dupa cum arata foarte bine si poza, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.
P.S.: cat despre tastatura…sincer, nici n-am observat-o hehe
Nu este primul punct de vedere pe care il citesc despre acest aspect, insa observ ca si tu, ca si cei dinaintea ta, abordati in mod corect realitatea. 85% cam ala e traseul unui vizitator pe un site, si trista realitate este ca, intr-adevar, oricat te-ai chinui sa-i pui content interesant si “citibil” el tot dupa chestiile “clickaibile” se duce…
Cel mai bine este sa stii cum sa iti faci cititorii sa faca actiunea pe care o doresti de la ei intr-un mod transparent.
Adică să le dai ceea ce îşi doresc, fără să fie nevoiţi să facă efort în a-şi obţine beneficiul. Aşa se traduce modalitatea de “a nu-i face să gândească”.
Da, asta voiam sa zic si eu, Cathubodua.
Daca stiti adresa de mail a lui Adrian Albu va rog sa mi-o impartasiti. Sunt interesata de copywriting pentru tema de licenta.
Trist dar adevărat. Unul dintre primele reproşuri pe care mi le-a făcut un cititor fidel a fost că nu există o „concluzie” la cele mai multe dintre articolele mele. E drept că obişnuiesc să prezint faptele, bazate doar pe surse sigure sau experienţa personală fără emite verdicte, însă acest lucru a fost în dezavantajul meu până la urmă.
Am presupus, eronat, că cineva care accesează o pagină, îşi va rupe 2-3 minute din viaţă (mai ales că nu l-a pus nimeni să vină pe site), pentru a citi integral acel material. Aiurea. Am avut comentarii sau întrebări pe care le-am şters, dat fiind faptul că răspunsul era deja dat în paragraful II. Alţii n-au făcut decât să contribuie la un „bounce rate” ameţitor de aproape 70%.
Acum înţeleg de ce un motto, pe care l-am considerat „genial” la acea vreme „Nimeni nu gândeşte pentru tine!”, prevesteşte un eşec comercial. Trebuie să schimb şi modul de abordare, şi asta chiar dacă nu sunt un fan al conversaţiei la „per tu” (punctul 3 din lista de mai sus).