Când ia sfârşit o campanie SEO? Răspunsul corect ar trebui să fie: niciodată.

Aceasta deoarece monitorizarea rezultatelor fiecărei acţiuni de optimizare trebuie să aducă îmbunătăţiri permanente site-ului, revizuiri de strategie, precum şi noi metode de implementare.

SEO este o activitate de durată, ale cărei rezultate se văd pe termen lung, dar sunt cu atât mai stabile. Tacticile agresive pot avea rezultat pe termen scurt, însă potenţialul le este afectat de schimbările de algoritm de la Google, de aceea sunt mai puţin recomandabile.

Aşadar, cum ne putem da seama dacă suntem pe drumul cel bun în activitatea de optimizare? Iată câţiva indici de performanţă (KPIs – Key Performance Indicators) care evaluează eficienţa unei campanii SEO.

1. Poziţia în SERPs (ranking)

Este cel mai frecvent utilizat mod de evaluare a performanţei în SEO. Se recomandă monitorizarea cuvintelor-cheie adunate în grupuri semantice (principale, secundare şi long tail) pe o perioadă consistentă de timp.

Important:

• trebuie urmărite paginile din site care obţin aceste rezultate şi dacă ele corespund cu cele pentru care au fost setate cuvintele-cheie (în caz contrar, sunt afectate de keyword cannibalization);

Beneficii:

• oferă o privire de ansamblu asupra abilităţii site-ului de a obţine poziţii bune în SERPs de-a lungul campaniei de optimizare;
• identifică influenţa acţiunilor de optimizare (link-uri obţinute, conţinut adăugat, elemente on-page revizuite) şi rapiditatea evoluţiei lor;
• semnalizează posibile penalizări şi ajută la înlăturarea factorilor negativi.

Tool-uri:

• Rank Checker (SEOBook.com)
• Rank Tracker (SEOmoz.org)
• Advanced Web Ranking

2. Valoarea link-urilor obţinute

Orice schimbare a poziţiilor obţinute în SERPs trebuie coroborată cu o acţiune intreprinsă pe site. În acest caz, rata de acumulare şi calitatea link-urilor sunt factori care trebuie monitorizaţi cu atenţie.

Tool-uri:

• Majestic SEO – analizează rata de obţinere a link-urilor (link velocity);
• Yahoo Site Explorer – identifică link-urile obţinute, precum şi paginile indexate;
• Open Site Explorer – analizează valoarea domeniilor care dau link, numărul acestora şi anchor textele folosite în link-uri.

3. Sursele de trafic (direct, prin recomandări, organic sau plătit)

Google Analytics ne oferă posibilitatea de a afla rapid care sunt sursele de trafic ale unui site şi de a observa orice variaţie în timp a acestora.

Beneficii:

• arată punctele forte ale unui site, precum şi lucrurile de îmbunătăţit (în exemplul de mai sus: un site nou, mai puţin cunoscut, fără mult trafic direct, dar cu un conţinut care îi aduce trafic organic şi trafic din reclame AdWords);

4. Traficul organic înainte şi după optimizare

Un alt indicator de performanţă îl poate constitui creşterea volumului pentru traficul organic de la o luna la alta. În cazul traficului sezonier (perioade cu trafic mai mare, datorită unor factori independenţi de site – ex. cererea pe piaţă) se poate compara traficul anual.

5. Traficul organic şi cuvintele-cheie

Tot din Google Analytics putem afla ce cuvinte-cheie aduc trafic organic (neplătit, din motoarele de căutare) şi care sunt paginile din site responsabile pentru acest trafic (landing pages).

Beneficii:

• putem afla cu exactitate câte pagini sunt indexate de Google şi capabile de a trimite trafic către site (ca în exemplul de mai jos):

• putem identifica numărul şi calitatea cuvintelor-cheie care aduc trafic organic (în funcţie de bounce rate, timp petrecut pe site şi alte obiective setate):

6. Raportul între traficul adus de cuvintele de brand şi cele non-brand

Din toate aceste cuvinte-cheie care aduc trafic organic pe site, câte sunt cuvinte de brand? Este important de ştiut raportul dintre acestea şi cuvintele setate în procesul de optimizare, pentru a ne da seama cine este responsabil de traficul din motoarele de căutare: brand-ul sau campania SEO.

7. Rata de conversie

În funcţie de obiectivele setate în Google Analytics, ne putem da seama dacă traficul organic (non-brand) este direcţionat corect către publicul-ţintă şi aduce conversii. În caz contrar (trafic organic mult, dar irelevant), se impune o schimbare de strategie. Mai multe detalii despre măsurarea conversiilor în Analytics găsim la Ionuţ Munteanu pe site (un guest post de Gabi Nistoran).

Resurse utile pentru analize avansate în Google Analytics:

• Gabi Nistoran – Web-Analytics.ro;
• Claudiu Murariu – PadiCode.

Alte resurse utile:

• The 3 Metrics You MUST Know Before You Launch an SEO Campaign – SEOmoz;
• SEO: Metrics that Matter – Practical eCommerce;
• Google Analytics Tips for SEO – Huomah;
• SEO KPIs to Track with Google Analytics – SEOmoz.

7 Indici de performanţă în campania SEO este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Link building (atragerea de noi link-uri pentru site, ca parte din campania SEO) este o activitate dificilă, migăloasă şi de lungă durată.

Dificilă – pentru că necesită construirea unui profil variat de link-uri de la un număr cât mai mare de domenii; migăloasă – deoarece se impune evaluarea avantajelor aduse de fiecare tip de link; iar de lungă durată – pentru că un site de calitate trebuie să obţină link-uri în mod constant.

Care sunt, însă, cele mai bune metode pentru a face rost de mult-râvnitele link-uri? Cât de creativi trebuie să fim, în special pentru site-uri din nişe mai greu de promovat? Aflăm astăzi ce funcţionează (şi cu ce rezultate) de la 3 experţi din industria de web marketing din România.

Claudiu Murariu – PadiCode

“Unii spun că link building în .ro e mult mai dificil decât în .com. Nu am foarte multă experienţă în .ro, dar nici pe .com nu se obţin linkurile de calitate cu mare uşurinţă.

În 2009 am lansat PadiCode, o companie ce se axează pe aplicaţii de web analytics şi targetare comportamentală. Strategia la care am apelat pentru a creşte traficul şi notorietatea noastră a fost următoarea:

1. generat conţinut de interes;
2. contactat lideri de opinie din .com pe nişa noastră de interes oferind un “early preview”;
3. publicat conţinut;
4. sperat că cei contactaţi vor da vestea mai departe.

Iată câteva exemple:

• Articol despre cum se calculează “adevăratul bounce rate”: The Real Bounce Rate in Google Analytics. Avinash Kaushik a dat un tweet ce a generat 3.000 de vizite în doar câteva ore. Articolul a fost preluat de multe bloguri şi tradus în japoneză, spaniolă, franceză şi germană. Articolul generează trafic din SEO pe cuvinte-cheie long tail legate de “bounce rate”.
• Extensie de WordPress: Published Articles Since Last Visit. Plugin-ul a fost descărcat de aproximativ 1.500 de ori şi ne-a permis să generăm link-uri de la mai multe site-uri ce oferă directoare de plugin-uri.
• Aplicaţie gratuită PadiTrack de urmărire a conversiilor. Aplicaţia a primit review pe chiar blogul celor de la Google Analytics, un număr foarte mare de tweet-uri, menţiuni pe diferite bloguri (SEOmoz, Search Engine Land, Avinash Kaushik, Web Resources Depot etc). În câteva luni doar a adunat peste 2.500 de conturi.”

Concluzie: Claudiu a dezvoltat un produs inedit şi a creat conţinut complementar de calitate pentru a atrage atenţia industriei asupra sa: concepte privite dintr-o nouă perspectivă, îmbunătăţirea unor servicii deja existente pe piaţă, precum şi interviuri cu influenţatori. Toate acestea i-au permis să îşi construiască un profil cât mai natural de link-uri pentru site-urile sale.

Adriana Iordan – Avangate (GECAD Group)

“La început, ne bazam evident pe înscriere în directoare, ţinând cont ca toate materialele să conţină ancore pe linkuri, cu cuvintele cheie principale pe care le vizam. Scopul atunci era obţinerea de cât mai multe link-uri cu ancore specifice.

Apoi pentru a creşte traficul, acoperirea de cuvinte de long tail şi formarea unei comunităţi. Pentru Avangate – site de companie de nişă (adresează companii care vând software) ne-am concentrat pe tactici bazate pe conţinut:

• Instrumente gratuite specifice audienţei: PAD Promoter şi PAD Validator;
• Interviuri cu influenţatori din industria software & online marketing: Rand Fishkin (SEOmoz), Avinash Kaushik (Google) sau Lee Odden (TopRank);
• Conţinut informativ: articole, whitepapers, video-uri, prezentări, blog posturi cu guest bloggers sau scrise de specialiştii noştri;
• Implicare în comunităţile specifice: asociaţii software, forumuri şi bloguri de nişă.

Acum cu social media cred că dacă ai material de calitate, efortul de a-l distribui (deşi e mai mic) implică mai multă creativitate. Ne uităm acum la obţinerea de link-uri de la parteneri, clienţi, menţiuni în presă, review-uri via analişti din industrie, site-uri de Q&A, promovare widgets etc. Toate vizează mai ales generarea de lead-uri sau trafic calificat.”

Concluzie: Generarea de conţinut este o tehnică excelentă de a obţine link-uri: link baiting, informaţii utile, tool-uri gratuite pentru creşterea vizibilităţii şi familiarizarea vizitatorilor cu site-ul. Poziţionarea site-ului pe o anumită nişă şi implicarea în comunitatea strânsă în jurul acestei nişe sunt alte metode de creştere a profilului de link-uri, cât şi a reputaţiei.

Gabriel “Krumel” Curcudel – AdvertPoint

“Link building-ul în .ro se rezumă majoritar la a cumpăra un număr mare de IBL-uri de pe un număr (redus) de site-uri sau a comenta pe blogurile dofollow.

Nu neg că această practică ar avea efect, doar că ea nu acoperă tot potenţialul link building-ului în .ro. În plus, “cumpărarea la kilogram” a link-urilor nu e decât costisitoare financiar şi chiar inutilă din punct de vedere al urcărilor la căutări.

N-am să discut prea mult despre cum să faci link building în .ro pentru că metodele diferă şi unele din ele pot fi discutabile. În schimb, voi enumera o serie de criterii privind link-urile pe care le prefer, cu următoarea condiţie: “dacă e site românesc…”

• Prefer link-uri venite de pe IP-uri româneşti unice, pe cât posibil. Nu înseamnă că alte IP-uri nu sunt bune, dimpotrivă… doar că predominant prefer româneşti.
• Prefer link-uri venite de pe site-uri cu TLD .ro, pe cât posibil. Nu e o regulă de aur, dar uneori TLD-ul .ro are efect specific pentru căutările regionale.
• Prefer link-urile din conţinut în locul celor din blogroll, footer sau altă formă de sidewide. Financiar, e mai profitabil link-ul din conţinut, iar pentru SEO este clar favorizat.
• Prefer ca link-urile din conţinut să aibă un anchor text către un URL unic. Cu alte cuvinte, “cuvânt cheie” ar trebui să fie o singură dată în conţinut cu link spre un singur URL. Link-urile repetate devin enervante pentru vizitatori, iar pentru SEO se spune că doar primul link contează…
• Prefer site-urile care dau (intenţionat) link-uri puţine externe. Ideea de a împărţi juice-ul cu alţi “parteneri” în număr mare nu mă încântă. Orice link extern din conţinut către o sursă relevantă nu poate decât să îmi ajute.
• Prefer variaţii de anchor text, astfel încât site-ul să acopere o zonă mai mare de căutări relevante. Totuşi, păstrez şi lucrez la ideea că există un cuvânt cheie important, plus altele secundare.
• Prefer link-uri cu vechime şi autoritate, dar asta nu implică PageRank-ul. Prefer link-urile vechi şi statornice în locul celor noi şi ca număr.
• Evit link-urile sitewide construite evident, cele venite în mod natural nu sunt controlate. Un link de pe o singură pagină cu valoare mărită e mai apreciat decât 3.000 de link-uri de pe un site generat special pentru aşa ceva. În funcţie de frecvenţa anchor textului şi a paginilor către care se trimit link-uri, Google poate interpreta contruirea de link-uri ca fiind artificială.
• Nu fac link building doar din perspectiva urcării la căutări, un link plasat unde trebuie poate genera trafic de calitate. De asemenea, el poate genera o serie de alte link-uri dacă vizitatorii vor deveni interesaţi de subiectul pe care pagina îl oferă.
• Link bait nu înseamnă a înşela vizitatorii cu titluri şocante. Majoritatea atrag trafic prin expuneri “senzaţionale”, lucru nesusţinut şi de conţinut. Link bait-ul e o metodă deşteaptă de a genera link-uri şi trafic prin care vizitatorii sînt atraşi prin “momeli” spre conţinut relevant. De obicei vizitatorii atraşi ajung să devină fideli sau să realizeze conversii.”

În loc de concluzie…

Iată, aşadar, câteva metode testate de a obţine link-uri de calitate, atât pe .ro cât şi pe .com. Accentul se pune astăzi pe crearea de conţinut, resurse şi instrumente utile – şi mai puţin pe tactici precum înscrierile în directoare, link exchange, cumpărarea de link-uri sau comentariile pe bloguri. Acestea din urmă, tocmai prin folosirea excesivă şi tendinţa de spam, şi-au pierdut treptat din valoare, reprezentând acum doar o mică parte din construcţia unui profil de link-uri de calitate.

Mai multe resurse:

• SEO Link Building – SEOChat Forums
• Deep Links for E-commerce Pages – SEOmoz
• Link Building with Experts – Outspoken Media

Metode testate de link building este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Link-urile nu sunt egale ca valoare. Cea mai bună dovadă este chiar evoluţia conceptului de PageRank (importanţa relativă a unei pagini web calculată cu ajutorul link-urilor) în viziunea celui mai puternic motor de căutare:

“PageRank poate fi înţeles ca un model de comportament al utilizatorului. Presupunem că există un vizitator întâmplător (“random surfer”) care pleacă de la o pagină web şi dă click pe link-uri [...] până se plictiseşte şi reia procesul pe o altă pagină întâmplătoare. Probabilitatea ca acel vizitator să ajungă pe o pagină se numeşte PageRank.” (Google “Random Surfer” Model, 1998)

Pornind de la această egalitate întâmplătoare a link-urilor, Google îşi nuanţează treptat poziţia, ajungând în 2010 la modelul vizitatorului raţional (“reasonable surfer”) care indică faptul că:

“Atunci când accesează un document cu o serie de link-uri, vizitatorul va da click pe câteva dintre ele cu o mai mare probabilitate.” (Google Reasonable Surfer Model, 2010)

Ce înseamnă toate aceste lucruri pentru noi? Înseamnă că, înainte de a ne apuca de campania de link building pentru site, trebuie să identificăm adevărata valoare a link-urilor vizate.

Segmentarea paginii web şi evaluarea link-urilor

Pentru a oferi rezultate cât mai bune utilizatorilor, motoarele de căutare analizează cele mai importante segmente ale unei pagini web. Conţinutul unic trebuie diferenţiat de elementele comune (header, footer, meniu, blogroll şi alte elemente navigaţionale), iar link-urile amplasate în toate aceste segmente au, de asemenea, o valoare diferită.

Ceea ce contează pentru motoarele de căutare este extragerea informaţiei unice dintr-o pagină (blocul de conţinut) şi diferenţierea ei de elementele repetitive (sitewide).

Mai mult, link-urile din acest conţinut unic pot fi segmentate după:

• poziţie (cât mai sus în text);
• context (cuvintele care înconjoară link-ul pot aduce informaţii suplimentare despre acesta);
• număr de cuvinte-cheie în anchor text;
• tip de link (text sau imagine, cu accent pe primul);
• spaţii “albe” (“visual gaps“) pentru distingerea resurselor de la sfârşitul unui articol de textul propriu-zis.

Tipuri de link-uri (şi avantaje SEO)

Aşadar, care sunt link-urile cele mai valoroase pentru campania de link building? De ce link-uri avem neapărată nevoie pentru profilul site-ului şi care sunt cele care ne aduc mai puţine avantaje SEO?

În ordine descrescătoare ca valoare şi importanţă pentru eforturile de optimizare:

1. link-uri editoriale/ în text (blocul de conţinut unic), în context relevant, amplasate cât mai sus în pagină (above-the-fold);
2. link-uri la sfârşitul textului, oferite drept resurse (sunt amplasate în blocul de conţinut unic, însă nu sunt înconjurate de text, ci de spaţii “albe”;
3. link-uri în header – informaţii foarte vizibile utilizatorilor, deci considerate importante;
4. link-uri în sidebar / blogroll (mai mică importanţă datorită potenţialului de manipulare – link-uri plătite & link exchange);
5. link-uri în comentarii (potenţial de spam, lipsă de relevanţă, nu sunt neapărat percepute ca un vot de încredere pentru pagina către care se face trimitere);
6. link-uri în footer (istoric de spam, segment puţin vizibil vizitatorilor şi uşor de manipulat atât pentru link-uri interne cât şi pentru cele externe).

Pentru exemplificare:

• #1 – link editorial, extern – este cel mai important, fiind înconjurat de text (este perceput ca un vot de încredere către pagina indicată, deoarece aduce informaţie utilă);
• #4 – link template-wide, extern (JS), social media;

• #2 – listă de resurse (cel mai important link este considerat primul din listă), link-urile nu sunt înconjurate de text (principiul spaţiilor “albe”);
• #3 – link-uri în comentarii – separate de blocul de conţinut unic, potenţial de spam;
• #5 – link-uri în sidebar, externe – importanţă redusă, posibilitate de anchor text “comercial”, suspiciune de link -uri plătite.

Concluzie

Înainte de a ne construi un profil de link-uri pentru site trebuie să fim atenţi atât la autoritatea site-ului vizat pentru link, cât şi la amplasarea acelui link. Determinandu-i astfel valoarea, îl putem include ca ţintă în campania de link building.

Dar mai multe despre metodele de a obţine link-uri de calitate în articolul viitor.

Resurse:

• Search Engine Journal – Page Segmentation and the Effects on Link Building;
• Huomah – Page Segmentation and Link Building;
• Blue Glass – Most Overlooked SEO Metric: Link Placement;
• SEOmoz – All Links are Not Created Equal: 10 Illustrations on Search Engines’ Valuation of Links;
• Huomah – SEO implications of Page Segmentation Concepts;
• Daily SEO Tip – Why Links in Content are More Powerful.

Cum calculăm adevărata valoare a unui link? este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Analiza link-urilor competitorilor

Vrei să ştii câte link-uri au site-urile concurente? Poate ar trebui să te intereseze şi numărul domeniilor care le oferă acele link-uri.

Vrei să afli câte link-uri obţin competitorii de la site-uri cu PR>5? Mai bine le-ai descoperi link-urile de pe pagini puternice, care transferă link juice în mod real.

Vrei să le cunoşti tehnicile de ranking pentru cuvintele tale cheie? Analizează şi distribuţia de anchor texte pentru profilul lor de link-uri, nu numai optimizarea on-page.

Never ever never never never ever present any metric all by itself. (Avinash Kaushik – Web Data Metrics Analysis)

Nu trebuie să luăm în consideraţie un singur factor atunci când ne uităm la competiţie. Analiza link-urilor competitorilor se bazează pe tehnici avansate de investigaţie, pentru ca informaţiile disparate să fie puse cap la cap – şi trase concluziile necesare pentru optimizare.

Link-uri şi domenii care dau link

Link-urile nu sunt egale ca valoare. Este o mare diferenţă între 1.000  de link-uri primite de la 1.000 de domenii şi 1.000 de link-uri primite de la 1 domeniu (sitewide). Este, practic, diferenţa dintre o varietate de site-uri care dau voturi de încredere altui site şi un singur vot obţinut din exterior, cu o mai mare probabilitate de manipulare.

• Soluţia: Verificarea domeniilor care oferă link, nu doar a numărului brut de link-uri obţinute.
• Tool-uri folosite:
  • Open Site Explorer (nr. de domenii care dau link către un URL specific)
  • SEOmoz Toolbar (nr. de domenii care dau link către un URL sau către întreg domeniul)
  • Google Webmaster Tools (pentru site-uri proprii)

Top link-uri obţinute de competiţie

Link-urile de valoare sunt obţinute de la site-uri cu autoritate şi relevanţă. Contează, însă, şi pagina care trimite acel link, precum şi locul acesteia în arhitectura site-ului care dă link. Nu trebuie uitat că PageRank-ul se calculează pentru fiecare pagină şi nu pentru întreg domeniul, iar o pagină internă de mică importanţă nu poate oferi prea mult link juice.

• Soluţia: Identificarea link-urilor care transmit PageRank, TrustRank şi autoritate.
• Tool: SEOmoz Linkscape (Advanced Report)

Top anchor texte

Un alt mod de a evalua beneficiile obţinute de pe urma unui link este anchor text-ul acestuia. Cuvintele-cheie incluse în anchor text semnalează motoarelor de căutare pentru ce anume este relevantă pagina care primeşte link. Atunci când site-ul obţine o importantă cantitate de anchor texte optimizate are mari şanse la poziţii fruntaşe în Google pentru cuvintele-cheie vizate.

• Soluţia: Analiza distribuţiei de anchor texte pentru profilul site-urilor concurente.
• Tool-uri folosite: Open Site Explorer, SEOmoz Linkscape (Advanced Report)

Cele mai puternice pagini ale competiţiei

În majoritatea cazurilor, pagina principală a site-ului (Home page) strânge cel mai mare număr de link-uri. Trebuie, în acelaşi timp, să identificăm şi alte pagini puternice ale competitorilor, precum şi modul în care acestea pot atrage link-uri.

• Soluţia: Top pagini pentru site-urile concurente.
• Tool-uri folosite:
  • Open Site Explorer (oferă date despre autoritatea paginii şi link-urile obţinute)
  • Yahoo Site Explorer (ordonează paginile afişate după importanţă)

Odată depistate aceste pagini, putem afla tipul de conţinut care atrage link-uri pentru domeniul nostru de interes şi îl putem folosi în avantajul nostru. Condiţia evidentă fiind originalitatea (şi utilitatea) acestui conţinut.

Tipuri de link-uri obţinute de competitori

Cum putem afla ce site-uri dau link către competitorii noştri, dar nu şi către site-urile noastre? Ce tipuri de link-uri sunt acestea? Iată câteva întrebări care îşi află răspunsul în analiza intersecţiei link-urilor, o metodă de a depista exact link-urile care ne lipsesc din portofoliu – dar pe care competitorii noştri le-au obţinut deja.

• Soluţia: Analiza intersecţiei link-urilor.
• Tool-uri folosite:
  • Venny Diagrams + Open Site Explorer
  • SEOmoz Link Intersect (momentan nefuncţional 100%)

Exemplu: În imagine se pot observa domeniile care trimit link către SEOmoz şi Copyblogger (intersecţia link-urilor), precum şi cele care trimit link numai către unul din cele două site-uri.

Cum se foloseşte:

1. Open Site Explorer: generare de listă pentru Linking Root Domains (Show domains with links to All Pages on the Root Domain);
2. Export to CSV (limit 10,000 domains);
3. Se şterg informaţiile din primele rânduri, pentru a rămâne doar cu lista domeniilor;
4. Copy/paste liste domenii din CSV în tool-ul Venny Diagrams;
5. Click pe numerele generate, se va afişa mai jos o listă cu domeniile care oferă link.

Video Tutorial – Venn Diagrams

Putem astfel compara până la 4 competitori, ceea ce ne ajută să identificăm link-urile de valoare pe care ar trebui să le avem şi noi în portofoliu. Domeniile rezultate sunt ordonate în funcţie de autoritate.

Concluzie

Analiza link-urilor competitorilor este importantă până la un punct. Deşi ne poate oferi informaţii utile despre link-urile obţinute de concurenţă, nu ne poate construi întregul profil de link-uri.

În ultimă instanţă, acest profil (unic pentru fiecare site) este cel care va face diferenţa la poziţionările din SERPs. De aceea în următoarele articole vom vorbi despre valoarea link-urilor şi acele tehnici de link building personalizate (în funcţie de tipul site-ului) care ne pot ajuta în campania de optimizare.

Analiza link-urilor competitorilor este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

De ce este important să avem grijă cum ne structurăm informaţia pe site? Pentru că este un factor decisiv în evaluarea făcută de motoarele de căutare – şi totodată un element deseori ignorat într-o campanie SEO.

“Optimizarea pentru motoarele de căutare se bazează pe 3 elemente principale: conţinut, link-uri şi arhitectura site-ului.

Putem avea un conţinut excepţional şi o mulţime de link-uri de calitate de la site-uri cu autoritate, dar dacă structura site-ului este incorectă nu putem obţine cele mai bune poziţii în rezultatele motoarelor de căutare.” (Bing Webmaster Center – Site Architecture and SEO)

Arhitectura informaţiei

Modul în care ne structurăm informaţia pe site influenţează decisiv motoarele de căutare, deoarece:

• arhitectura defectuoasă este un obstacol pentru  parsare (crawling);
• informaţia care nu poate fi accesată nu va putea fi salvată în baza de date (indexing);
• în consecinţă, informaţia nu poate fi afişată în SERPs (rankings).

Nu în ultimul rând, o structură eficientă a informaţiei orientează vizitatorii pe site şi îi direcţionează spre conversie, prin tehnici specifice de copywriting.

Greşeli frecvente în structura unui site

• Lipsa de prioritizare a paginilor

Pagina principală (Home page) îşi utilizează meniul de navigare pentru a da link către categorii, sub-categorii şi pagini de produs, fără deosebire. Acest internal linking “la grămadă” scade din importanţa paginilor principale (categoriile) şi împarte cantitatea de “link juice” (PageRank & TrustRank flow) în mod necorespunzător.

Soluţia: Meniu principal cu link către categorii, meniu secundar în pagina de categorie (link către subcategorii), breadcrumbs pentru orientarea pe site, sitemap ierarhizat şi XML sitemap pentru o bună indexare a paginilor.

• Arhitectură deep (mai mult de 3-4 click-uri până la pagina de produs)

Deoarece Google parsează site-urile în funcţie de PageRank (obosindu-se să acceseze pagini “îngropate” doar pentru site-uri puternice), este necesar să avem o structură răsfirată a informaţiei (flat architecture) şi nu una care necesită mai mult de 3-4 click-uri pentru a ajunge la informaţia finală (deep architecture).

• Anchor texte neoptimizate

Atunci când meniul principal reprezintă singura modalitate de a trimite link către o pagină, trebuie să avem grijă la etichetarea acelui link. Un anchor text optimizat include cuvintele-cheie care definesc pagina care primeşte link, iar acest lucru semnalează motoarelor de căutare că ea este relevantă pentru acele seturi de cuvinte.

O altă modalitate este combinaţia dintre un meniu principal şi link-uri duplicate în textul paginii, pentru o mai mare vizibilitate. În meniu avem anchor texte care nu includ cuvinte-cheie (datorită lipsei de spaţiu), în timp ce în pagină se folosesc anchor texte optimizate. În acest caz, link-urile din pagină nu vor fi luate în considerare de către motoarele de căutare, deoarece link-urile din meniu sunt primele parsate de Google.

Crezând că pot rezolva elegant problema, unele meniuri folosesc display: none in CSS pentru a se afişa complet utilizatorilor doar la mouse-over. Acest lucru nu împiedică, însă, accesul motoarelor de căutare (pentru verificare se poate accesa Google cache cu opţiunea text-only).

• Link-uri JavaScript

Deoarece nu putem fi siguri că link-urile JavaScript sunt parsabile (Google afirmă că nu) este mai bine să nu riscăm indexarea paginilor interne. Soluţia evidentă o reprezintă link-urile HTML.

• Lipsa utilizării de breadcrumbs

Paginile interioare pot să aducă beneficii SEO prin intermediul sistemului de breadcrumbs, utilizând anchor texte optimizate pentru a îşi defini paginile din categoria superioară. Exemplu:

Pentru a fi siguri că sistemul de breadcrumbs este eficient, iar link-urile sale sunt primele găsite de Google în pagină, acesta trebuie amplasat cât mai sus în codul-sursă, cu ajutorul CSS positioning.

• URL-uri neoptimizate

O problemă frecvent identificată în privinţa URL-urilor este lipsa unor foldere (care să arate poziţia paginii în structura site-ului) şi aglomerarea de cuvinte-cheie imediat după TLD. Un exemplu fictiv:

site.ro/oferta-marketing-servicii-seo-optimizare-google/

site.ro/internet-marketing/servicii-seo/cerere-oferta/

Dacă din primul URL ne putem da seama care este subiectul paginii, nu putem şti unde anume în site se află pagina respectivă, dacă este categorie (Internet marketing), sub-categorie (servicii SEO) sau pagină de ofertă. Al doilea, în schimb, este un URL SEO-friendly – respectă regula structurării informaţiei de la general către subiecte specifice, poziţionând corect pagina în arhitectura site-ului.

• Footer aglomerat

Aceasta este o metodă garantată de a semnaliza motoarelor de căutare o tendinţă a site-ului către spam. Datorită unui istoric de abuzuri, link-urile din footer au tendinţa de a fi considerate mai puţin importante decât cele din partea superioară a paginii. În consecinţă, nu se recomandă amplasarea multor link-uri spre pagini interne (pentru a compensa un meniu principal restrâns) sau link-uri externe (link exchange, link-uri plătite etc.).

Concluzie

Arhitectura informaţiei este un element extrem de important în campania de optimizare a unui site. Trebuie să fim atenţi mai întâi la internal linking şi abia după aceea la link building, deoarece un site prost structurat va irosi până la urmă şansa unor link-uri externe de calitate – şi a unor poziţii bune în SERPs.

Structura informaţiei unui site: 7 greşeli SEO este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Ce importanţă are traficul adus pe site dacă majoritatea vizitatorilor nu ştiu cum să îl părăsească mai repede? Putem obţine beneficii din SEO şi PPC atunci când aceşti vizitatori îşi definesc experienţa astfel?

“I came, I puked, I left.” (Avinash Kaushik)

Răspunsul este evident. Optimizarea unui site nu se rezumă la modalităţile de atragere a traficului, ci trebuie să includă elaborarea de texte coerente (pentru motoarele de căutare) şi persuasive (pentru vizitatori). Texte care să poată atrage link-uri şi să genereze conversii.

Pe scurt: avem nevoie de SEO copywriting.

Reguli de optimizare pentru conţinut

Nu toate site-urile au posibilitatea de a include mult conţinut, în special pe prima pagină. Trebuie, aşadar, să avem grijă cum îl organizăm, pentru a scoate în evidenţă lucrurile importante.

• Titlul paginii

Aici trebuie făcută diferenţa între title tag (titlul din browser) şi titlul paginii, prezent în conţinutul efectiv, de obicei ca H1. Primul contează mai mult pentru SEO şi click-urile în SERPs, iar H1 este important pentru vizitatori (cu o valoare din ce în ce mai mică pentru motoarele de căutare).

Iată cum le putem folosi cel mai bine pe amândouă:

SEO (Title tag): Call to Action: Importanta unui buton persuasiv — Web Copywriter

Cititori (H1): Fă-ţi cititorii să apese pe butonul potrivit (Call to Action)

Principala diferenţă constă în amplasarea cuvintelor-cheie principale (“call to action“), în funcţie de scopul propus. Title tag-ul informează imediat motoarele de căutare asupra subiectului, pe când H1-ul este un teaser pentru vizitatori de a citi mai departe textul. Primul nu folosește diacritice (deoarece acestea se folosesc mai rar în căutările pe Google.ro), pe când ultimul este în ton cu textul (scris cu diacritice).

• Conţinutul

În cuvintele lui Brian Clark (Copyblogger, Scribe): “dacă nu avem conţinutul suficient de valoros pentru a atrage link-uri bune, naturale, atunci nu mai contează cât de “optimizat” este”.

Aşadar, nu ar trebui să ne intereseze ce keyword density avem în text, ci câtă valoare îi aduce textul utilizatorului. Doar în acest mod va putea fi convins să realizeze o conversie, să dea link către site, sau să genereze buzz cu ajutorul social media.

Pentru SEO putem folosi keyword positioning, adică amplasarea cuvintelor-cheie în locurile importante din pagină:

1. title tag
2. H1 (titlul din pagină) & H2-6 (sub-titluri)
3. menţionări naturale în body copy (textul propriu-zis)
4. ALT text pentru imagini & numele fişierului

De asemenea, un text consistent (~500 de cuvinte), cu un subiect clar, care foloseşte variaţii pentru keyphrases (sinonime, cuvinte-cheie la singular şi plural), are mai multe şanse de a obţine poziţii bune în SERPs.

• Sub-titlurile

Prin sub-titluri ne asigurăm că vizitatorii pot “scana” pagina, ceea ce îi ajută să se decidă dacă subiectul îi interesează.

Sunt şi o bună metodă de a amplasa variaţii de cuvinte-cheie pentru motoarele de căutare, deşi beneficiile SEO astfel obţinute sunt minime. Aşadar, pentru motoarele de căutare este mai puţin important dacă noi folosim H2, H3 sau H6 în pagină.

• Imaginile / butoanele

Imaginile atrag atenţia vizitatorilor, le oferă o primă impresie asupra subiectului tratat de pagina web, îi lămuresc despre calitatea grafică şi, la nivel subconştient, de calitatea informaţiei prezente pe site. Butoanele funcţionează ca un call-to-action excelent, sunt identificate rapid şi nu necesită multe explicaţii pentru utilizare.

La nivel de optimizare pentru motoarele de căutare, trebuie să ne asigurăm că imaginile folosite conţin cuvinte-cheie în numele fişierului, cât şi în ALT (textul alternativ).

• Link-urile
  

Alt element uşor de identificat în pagină, link-urile pot direcţiona vizitatorii către informaţii suplimentare, fără a încărca inutil textul.

De asemenea, link-urile interne îi ţin cât mai mult timp pe site, le oferă metode rapide de a accesa conţinut relevant şi îi ajută să găsească drumul spre conversie.

Din punct de vedere SEO, link-urile interne pot fi utilizate pentru a canaliza “link juice“ (PageRank, Trust Rank şi autoritate) către paginile importante din site. Având control asupra anchor text-ului folosit, ele devin un mijloc important de a creşte poziţia unei pagini în rezultatele returnate de Google.

Pentru eficienţă maximă, link-urile trebuie să fie amplasate cât mai sus în text, să fie înconjurate de cuvinte-cheie din grupul de interes şi să vizeze pagini relevante pentru subiectul abordat.

Mai multe informaţii despre utilizarea acestor link-uri şi construcţia eficientă a arhitecturii site-ului vom afla în articolul viitor. Până atunci, vă invit să discutăm în comentarii metodele de optimizare a conţinutului unui site.

Conţinutul – indispensabil pentru optimizarea unui site este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Title tag, meta description şi meta keywords. Dintre aceste meta tag-uri, ultimul este ignorat de Google, al doilea nu aduce beneficii de poziţionare în rezultatele motoarelor de căutare, iar primul păleşte în faţa unui link cu anchor text de calitate.

Oare chiar aşa stau lucrurile în SEO? Haideţi mai bine să descoperim cum putem folosi meta tag-urile pentru a aduce beneficii maxime site-ului nostru.

Title Tag (Page Title) – Reguli de optimizare

Titlul este cel mai important element din optimizarea on-page. Aşadar, dacă vă doriţi ca o pagină să se poziţioneze în Google după un cuvânt-cheie, începeţi prin a folosi acel cuvânt în titlu. Logic.

• folosiţi cuvinte-cheie relevante pentru fiecare pagină din site (pentru a evita keyword cannibalization);
• începeţi titlul cu principalele cuvinte-cheie (importanţă crescută pentru motoarele de căutare);
• nu includeţi foarte multe cuvinte-cheie în titlu (valoarea lor va fi diluată);
• folosiţi cuvinte-cheie care permit diverse combinaţii (poziţionare pentru mai multe cuvinte similare);

Exemplu: Web Copy utilizează “optimizare site”, “optimizare blog”, “optimizare SEO” şi “optimizare web” ca fraze-cheie rezultate din combinaţia seturilor de cuvinte din titlu. Totul în limita a 43 de caractere.

Notă: Web Copy efectuează un experiment referitor la titlul principal şi autoritatea domeniului: utilizarea de cuvinte-cheie puternice în titlu, fără sprijin provenit de la anchor texte care să conţină acele cuvinte. Dacă vor fi concludente, rezultatele vor face obiectul unui studiu de caz.

• nu depăşiţi 65 de caractere (Google nu va afişa în SERPs restul titlului);
• folosiţi elementele de branding (numele site-ului / companiei / blogului) la sfârşit (excepţie făcând cele care includ un cuvânt-cheie principal).

Meta description – Reguli de optimizare

Meta description (snippet sau tag-ul de descriere a paginii) nu aduce beneficii din punct de vedere SEO, însă acest lucru nu îi scade din utilitate. Pentru că rolul său este de a convinge cititorul să dea click pe rezultatul afişat în SERPs, adică de a creşte rata de click-through (CTR) pentru site.

Mai puţin cunoscut este faptul acest snippet variază în funcţie de cuvintele-cheie pentru care pagina pe care o descrie a ieşit la căutări. De aceea este important să se ţină cont de următoarele reguli:

• folosiţi în meta descriere câteva dintre cuvintele-cheie din titlu (şi variaţii precum plural/singular, cuvânt articulat/nearticulat), pentru ca motoarele de căutare să afişeze snippet-ul “original”, pe care îl puteţi controla;
• utilizaţi fraze care să trezească interesul utilizatorului şi care să descrie corect pagina din site, pentru a da click în cunoştinţă de cauză (în caz contrar vor fi probleme de bounce rate);
• nu depăşiţi 155 de caractere (pentru blog-uri Google va afişa de multe ori şi data articolului în snippet, deci descrierea va trebui să aibă sub 140 de caractere);

Meta Keywords – Regulă anti-spam

Acest tag a fost abuzat într-o aşa de mare măsură încât astăzi Google nu îl mai ia în considerare, iar Bing şi Yahoo îi conferă o foarte mică importanţă. Deşi nu mai poate aduce beneficii SEO, poate semnala însă motoarelor de căutare eventuale tendinţe de spam, precum keyword stuffing. Trebuie utilizat, aşadar, cu moderaţie (5-6 cuvinte-cheie incluse) sau… deloc.

În articolul viitor ne vom concentra pe modalităţi de optimizare a textelor şi h1-urilor din pagină, precum şi includerea de link-uri interne relevante – mai pe scurt, SEO copywriting.

Meta Tag-uri: Cum pot aduce beneficii maxime unui site? este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Continuând procesul de analiză a elementelor unei campanii SEO, iată-ne ajunşi la etapa de stabilire a seturilor de cuvinte-cheie pentru paginile site-ului în curs de optimizare. Acest moment nu trebuie neglijat, oricât de uşor ar părea (în special după dificila etapă de keyword research), deoarece este o bună ocazie de a cădea într-o altă capcană SEO: keyword cannibalization.

Conform definiţiei, această “canibalizare” a cuvintelor-cheie reprezintă “folosirea aceleiaşi expresii pe mai multe pagini din cadrul unui site ce pot duce în confuzie [...] motoarele de căutare în ceea ce priveşte relevanţa unei pagini”. Mai precis, Google nu va considera un site mai relevant pentru un cuvânt-cheie dacă îl găseşte “optimizat” pe toate paginile sale, deoarece acele pagini vor concura între ele pentru o poziţie cât mai bună în SERPs.

Cum se poate ajunge la keyword cannibalization?

• eroare de optimizare: atunci când se crede că optimizarea mai multor pagini pentru aceeaşi expresie aduce poziţii mai bune site-ului în motoarele de căutare;
• conţinut generat automat: atunci când titlurile sunt generate automat de CMS, iar situaţia este de forma:

Home page: Produse şi cosmetice bio

Categorie: Produse şi cosmetice bio > Femei

Sub-categorie: Produse şi cosmetice bio > Femei > Ten

Produs: Produse şi cosmetice bio > Descriere produs

(Aici canibalizarea se poate produce datorită importanţei oferite primelor cuvinte-cheie din title tag, cuvintele cu adevărat reprezentative pentru pagină fiind poziţionate abia la sfârşitul titlului. Se recomandă setarea manuală a meta-urilor, atunci când regulile automate sunt imposibil de stabilit.)

• optimizare pentru long tail: atunci când se utilizează long tail keywords şi pagina secundară ajunge să fie considerată mai relevantă decât cea principală pentru main keywords.

Care sunt dezavantajele SEO?

• competiţie între propriile pagini din site pentru poziţii cât mai bune în SERPs, tradusă în diluarea relevanţei acelor pagini pentru cuvintele-cheie vizate;
• anchor textele interne îşi pierd din importanţă, deoarece fac trimitere către mai multe pagini utilizând aceleaşi cuvinte-cheie;
• link-urile externe câştigate se vor împărţi între paginile concurente.

Soluţii pentru keyword cannibalization

Cea mai evidentă soluţie este setarea manuală a meta tag-urilor, având grijă ca optimizarea pentru long tail să nu genereze confuzii între pagini pentru expresiile alese. Se pot utiliza cuvinte-cheie la singular şi la plural (pentru pagini de produs, respectiv pentru categorii) pentru orientarea atât a motoarelor de căutare, cât şi a vizitatorilor pe site.

În anumite situaţii (site-uri de afaceri cu foarte multe pagini, cu meta tag-uri generate automat) evitarea acestei canibalizari a cuvintelor-cheie nu se poate face decât cu ajutorul linking-ului intern. Astfel, dacă paginile secundare “duplicate” vor trimite link către pagina principală cu anchor text conţinând cuvintele-cheie vizate, aceasta va avea şanse să fie considerată drept cea mai relevantă. O soluţie excelentă devine astfel folosirea de breadcrumbs.

Dar mai multe despre SEO copywriting şi despre elaborarea de titluri, meta descrieri, h1 şi link-uri interne cu anchor text relevant în articolul următor.

Până atunci, vă invit să comentaţi experienţele voastre legate de keyword cannibalization şi de problemele pe care aceasta le poate cauza unui site.

Keyword Cannibalization: Ce este şi cu ce se “mănâncă”? este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Keyword Research

Unul dintre cele mai importante elemente ale unei campanii SEO, procesul de identificare a cuvintelor-cheie (keyword research) este complex, de lungă durată şi necesită multe resurse (identificarea potenţialului de optimizare al unui site, trucuri de căutare în Google, analiza competitorilor).

Ceea ce se pierde din vedere în această etapă este faptul că strategia SEO nu înseamnă neapărat “a fi nr. 1 în Google” pentru cât mai multe cuvinte, ci obţinerea de conversii pentru site:

• vânzări (pentru magazine online);
• cereri de ofertă (pentru companii cu site de prezentare);
• abonări la feed şi comentarii (pentru bloguri);
• generarea de buzz (pentru toate tipurile de site-uri).

Desigur că satisfacţia obţinerii primei poziţii în Google pentru un cuvânt “cu greutate” este mare, în special când este devansat un site competitor, cu vechime, autoritate şi link-uri. Câte însă din cuvintele râvnite ne şi ajută în atingerea scopului propus pentru site-ul nostru? Şi cât de mare trebuie să fie efortul depus pentru îndeplinirea acestui obiectiv pentru a rămâne rentabil?

Strategia de Keyword Research

Aşadar, în etapa de keyword research trebuie să fim atenţi la următoarele lucruri:

• cuvintele-cheie generale (seturi de 1 sau 2 cuvinte) au multe căutări în Google (potenţial mare de trafic organic pentru site), însă pot să nu genereze multe conversii;
• cuvintele-cheie generale sunt foarte râvnite de competitori şi consumă multe resurse pentru optimizare (timp, efort şi bani);
• cuvintele-cheie generale reprezintă doar 30% din totalul căutărilor efectuate în motoarele de căutare (restul fiind long tail keywords).

Ţinând cont de toate aceste lucruri, ne putem concentra pe identificarea acelor cuvinte-cheie care combină potenţialul de trafic, nivelul rezonabil al competiţiei, precum şi atragerea de conversii.

Traseul de cumpărare al utilizatorilor

Pentru a înţelege mai bine cum ne pot ajuta cuvintele-cheie să generăm conversii, este necesar să descoperim aşa-numitul “traseu de cumpărare” (search buying cycle) pe care îl parcurg utilizatorii atunci când caută pe Internet produsele şi serviciile noastre:

• etapa de căutare pe bază de interes – utilizatorii folosesc cuvinte generale pentru a căuta informaţii despre produsele sau serviciile care îi interesează;
• etapa de căutare pentru research – utilizatorii folosesc cuvinte-cheie suplimentare pentru a rafina căutările şi a se decide asupra unui produs/serviciu dintr-o varietate de opţiuni;
• etapa de căutare pentru cumpărare – utilizatorii caută produsul/serviciul dorit (utilizează long tail keywords), identifică cel mai avantajos preţ, precum şi beneficiile achiziţiei, apoi aleg ceea ce doresc să cumpere.

Procesul de Keyword Research

Analiza iniţială a cuvintelor-cheie, precum şi cea a competitorilor ne-au ajutat să identificăm un prim set de cuvinte-cheie care ne definesc site-ul. În continuare trebuie:

• să verificăm potenţialul de trafic cu ajutorul Google AdWords Keyword Tool sau al altor tool-uri de keyword research;

• să grupăm cuvintele în seturi (main keywords + keyword modifiers) pentru a genera long tail keywords;

• să validăm potenţialul de conversie prin căutarea lor pe Google şi analizarea anunţurilor AdWords prezente (dacă sunt multe anunţuri, acele cuvinte-cheie mai mult ca sigur produc conversii);
• să aflăm cât de greu este să obţinem poziţii bune în SERPs pentru ele, cu ajutorul unor tool-uri precum SEOmoz Keyword Difficulty sau SEO Chat Keyword Difficulty;
• să verificăm cantitatea concurenţei (căutare în Google pentru allintitle:keyword) şi calitatea acesteia (căutare pentru allinanchor:keyword), care ne arată nivelul de optimizare al competitorilor (on-page prin titluri şi off-page prin link-uri cu anchor texte care conţin cuvintele-cheie).

La finalul etapei de keyword research vom genera un document care să grupeze toate aceste informaţii, care ne vor ajuta să începem procesul de optimizare on-page, prin setarea cuvintelor-cheie pentru fiecare pagină a site-ului.

Dar mai multe despre această fază a campaniei SEO în articolul viitor. Până atunci vă invit, ca de obicei, să împărtăşiţi aici metodele voastre testate de keyword research.

Keyword Research: Strategia cuvintelor-cheie este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Analiza site-urilor competitiei

Dacă în articolul precedent am analizat câteva metode de identificare a cuvintelor-cheie cu ajutorul lui Google, astăzi ne vom folosi chiar de competitori pentru a găsi şi alte cuvinte cu potenţial.

Acest al 2-lea pas în procesul de keyword research pentru campania de optimizare a unui site va constitui şi baza unei etape SEO ulterioare, cea de link building, deoarece vom continua să ne inspirăm de la competiţie.

Competitori tradiţionali… sau competitori SEO?

Nu de puţine ori un client ne poate oferi indicaţii valoroase referitoare la cuvintele-cheie care îi definesc afacerea, precum şi la competitorii importanţi din nişa sa. El îşi cunoaşte produsele (sau serviciile) şi îşi va analiza competiţia în funcţie de poziţionare, preţ, calitate şi alte detalii de business.

Dar aceşti competitori “tradiţionali” pot să nu fie şi competitorii SEO direcţi, neavând site-uri optimizate şi fiind găsiţi la căutări mai mult după cuvinte de branding. Aşadar, pe noi ne vor interesa site-urile care au poziţii fruntaşe în Google pentru cuvintele-cheie de la care începem analiza (şi pe care le vom denumi “keyword competitors”).

Metode de analiză a competiţiei

Ce anume ne interesează să descoperim la site-urile pe care dorim să le devansăm în SERPs?

• vârsta site-ului şi PageRank-ul – îmi menţin afirmaţia că un site cu vechime mare, însă cu PR mic este un semnal de alarmă (posibilă penalizare Google pentru SEO spam, sau link-uri de calitate inferioară);

Putem verifica PageRank-ul prin intermediul Google Toolbar, SEOmoz Toolbar sau SEOBook Toolbar. Ultimul ne poate arăta şi vârsta unui site, cu ajutorul Archive.org.

• nr. de link-uri şi domenii care dau link – deşi cantitatea de link-uri primite poate să nu fie cel mai bun indicator al competitivităţii unui site, faptul că aceste link-uri sunt primite de la o multitudine de domenii este un factor pozitiv;

Putem verifica raportul dintre numărul de link-uri şi domenii prin intermediul SEOmoz Toolbar (atât pentru o pagină web cât şi pentru întregul domeniu), însă pentru o contorizare cât mai precisă a link-urilor primite de un site ne este mai util Yahoo Site Explorer.

• autoritatea domeniului (DA) şi TrustRank-ul (DmT) - tot cu ajutorul SEOmoz Toolbar ne putem da seama dacă un site are PageRank mare (îşi face rost de link-uri puternice), însă are autoritate mică (nu este considerat relevant pentru subiectul tratat) şi TrustRank inferior PR-ului (motoarele de căutare nu consideră acel site “de încredere”);
• top anchor texte – tool-uri precum Open Site Explorer sau SEOmoz Linkscape calculează cele mai des folosite anchor texte pentru link-urile primite de un site, iar acestea ne pot ajuta să identificăm cuvintele-cheie principale pentru acel site;

• nr. de pagini indexate – un site bine indexat are potenţialul de a deveni competitiv.

Nivelul de optimizare al paginilor competiţiei

Se poate întâmpla ca un site competitor să aibă vârsta, PageRank şi autoritate mare, însă nivelul său de optimizare on-page să nu fie foarte ridicat, datorită lipselor de cunoştinţe SEO. Ne poate fi de ajutor, însă, în extinderea bazei de cuvinte-cheie şi de aceea, pentru a identifica oportunităţi pentru propriul nostru site, trebuie să fim atenţi la următoarele lucruri:

• title tag şi h1 - modalităţi eficiente de a le spune motoarelor de căutare despre ce este vorba într-o pagină web;
• meta descrierea şi meta keywords – deşi nu au valoare dpdv SEO, ne pot oferi indicaţii asupra cuvintelor-cheie vizate de competitori în paginile site-ului;
• navigaţia – modul în care site-ul este structurat, precum şi cuvintele folosite în categorii sunt factori de care putem ţine seama atunci când căutăm cele mai bune cuvinte-cheie;
• anchor textele interne – modul în care paginile unui site îşi trimit link-uri între ele este un factor SEO important;
• ALT pentru imagini – putem verifica optimizarea imaginilor din pagină pentru cuvintele considerate relevante de competitori;
• potenţialul de spam – aglomerarea cuvintelor-cheie în pagină, excesul de link-uri interne unde nu este necesar, bold-uri frecvente şi inutile – toate acestea pot fi semnale de SEO spam;
• CSS positioning – o tehnică avansată (denumită şi “absolute positioning“) de a creşte relevanţa unei pagini web pentru anumite fraze-cheie este plasarea acelui text optimizat cât mai sus în codul sursă, deşi în pagină poate fi amplasat oriunde, chiar şi în partea inferioară, pentru a nu dăuna experienţei vizitatorilor;

Toate aceste elemente plasate în locuri strategice în site-urile competitorilor noştri ne pot oferi informaţii utile despre cuvintele-cheie folosite de aceştia pentru optimizare, precum şi de nivelul campaniei lor SEO.

Următorul pas pentru stabilirea celor mai bune cuvinte-cheie pentru propria noastră campanie este etapa de keyword research, de care ne vom ocupa într-un articol viitor. Până atunci, vă invit să împărtăşiţi aici, în comentarii, metodele voastre de analiză a site-urilor competiţiei.

Analiza competiţiei pentru identificarea de cuvinte-cheie este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.