Greseli in SEO Copywriting

Pornind de la un comentariu pe Web Copy în care se cereau detaliate “secretele” din SEO copywriting, vom încerca astăzi să identificăm (cel puţin) 5 greşeli majore pe care le putem face în planificarea, execuţia şi promovarea unui astfel de text online. Pentru că aşa-numitele secrete nu există, existând numai reguli de bun-simţ (atât pentru motoarele de căutare, cât şi pentru vizitatori), precum şi greşeli (care trebuie evitate).

Recomandările (cu siguranţă perfectibile) sunt bazate pe observaţii personale, mod propriu de lucru şi studierea unor resurse considerate valoroase. Orice completare este, aşadar, mai mult decât binevenită.

1. Conţinutul este prioritatea. NU cuvintele-cheie

Prima greşeală în SEO copywriting este că se face prea mult SEO (optimizare on-page prin intermediul cuvintelor-cheie) şi prea puţin copywriting (texte persuasive, care răspund unei nevoi a vizitatorului şi îl influenţează în luarea unei decizii).

Pentru a înţelege şi mai bine cum stau lucrurile, putem defini SEO copywriting drept “texte online care utilizează cuvinte-cheie într-o anumită densitate şi frecvenţă” (modul tradiţional) sau “conţinut într-atât de atrăgător încât va genera link-uri şi promovare de la proprii vizitatori, îmbunătăţind autoritatea site-ului [...] şi poziţiile pentru anumite cuvinte-cheie” (SEO copy modern).

În alte cuvinte, un link natural, venit ca o recomandare din partea unui utilizator mulţumit, poate valora mai mult decât sufocarea “strategică” a textului cu variaţii de cuvinte-cheie. Un astfel de text SEO va fi considerat artificial (forţat) de către vizitatori şi (surpriză!) chiar şi de către motoarele de căutare. Şi dacă nu va convinge pe nimeni, ce rost are?

2. Scopul în SEO Copywriting este conversia. NU poziţia în Google

Continut generator de conversii

Poate părea o surpriză pentru mulţi, însă vizibilitatea unei pagini în motoarele de căutare nu este principalul factor care asigură conversiile. Un text optimizat va putea atrage atenţia vizitatorului printr-o poziţie bună în Google, însă îşi va pierde avantajul conferit de SEO dacă nu va reuşi să obţină o conversie. Iar utilizatorul va reveni la pagina de căutări şi va da click pe următoarele pagini clasate până îşi va îndeplini scopul.

Bineînţeles, varianta ideală este:

• plasarea în primele rezultate în Google / Bing / alte motoare de căutare;
• atragerea atenţiei vizitatorului prin titlu (cuvinte-cheie relevante);
• invitarea sa la click prin meta description (descriere succintă a paginii + call to action);
• realizarea conversiei pe site, prin metode specifice de copywriting.

3. Optimizarea unei pagini web NU înseamnă keyword stuffing

Atâta timp cât semnalăm corect motoarelor de căutare care sunt cuvintele-cheie asociate cu o pagină web, avem o mai mare libertate în conceperea textului propriu-zis. Putem face acest lucru (şi evita aglomerarea artificială a paginii prin keyword stuffing) cu ajutorul următoarelor elemente strategice:

• titlul paginii (vizibil în browser şi în SERPs) – trebuie să conţină cuvintele-cheie principale, cel mai important cuvânt aşezat întotdeauna primul; trebuie să fie unic pentru fiecare pagină de pe site şi nu mai lung de 65 de caractere;
• URL-ul – trebuie optimizat pentru a include variaţiile cuvintelor-cheie principale (singular / plural / sinonime); deseori un URL SEO-friendly poate comunica eficient vizitatorilor subiectul acoperit de pagina web, aducând un plus de usability;
• h1 – personal folosesc o variantă uşor scurtată (prin renunţarea la elementele de branding) a titlului paginii, astfel încât h1-ul să reflecte titlul pe care utilizatorii au dat click în SERPs;
• ALT – textul alternativ pentru imagini conţine cuvintele-cheie principale, corelate cu imaginea reprezentată (descriind corect ceea ce reprezintă imaginea în cauză şi raportându-se la subiectul paginii);
• tag (acolo unde este cazul) – folosite cu moderaţie şi evitând generalizările (cuvinte nespecifice), tag-urile pot ajuta la fixarea cuvintelor-cheie pentru un text online;
• cuvânt-cheie în prim paragraf şi ultim paragraf – este perfect logic să folosim cuvintele-cheie în prima parte a textului, pentru a informa vizitatorul asupra subiectului tratat; opţional, se poate încheia textul (acolo unde nu pare artificial) cu aceleaşi cuvinte-cheie vizate.

Folosindu-ne de aceste elemente de optimizare on-page putem informa corect atât vizitatorii, cât şi motoarele de căutare, despre subiectul tratat de pagina web. Astfel ne putem concentra pe deplin asupra textului de copywriting. Scopul SEO fiind deja atins, mai rămâne de îndeplinit conversia.

4. Conţinutul de calitate se măsoară prin link-uri şi bounce rate. NU prin trafic

Continut generator de link-uri

Cum definim conţinutul online “de calitate”? Foarte simplu, este acel text pe care cititorii înşişi îl promovează (prin link-uri), îl discută (prin intermediul social media), la care revin periodic (pentru informare) sau care îi convinge să realizeze o acţiune (conformă cu scopul site-ului).

Conţinutul bun îşi ţine cititorii pe site (bounce rate mic, timp îndelungat petrecut în pagină, cât mai multe pagini vizitate) şi reuşeşte să îi implice, sub o formă sau alta (user engagement).

Conţinutul bun nu se măsoară neapărat prin trafic, pentru că şi SEO spam-ul aduce trafic, fără a avea pretenţii de calitate.

5. Link-urile (interne şi externe) NU dăunează dpdv SEO. Decât dacă sunt spammy

Cheia aici este moderaţia. Link-urile interne sunt binevenite, atâta timp cât anchor text-ul apare natural în pagină, informaţia este relevantă, iar link-ul îşi are locul firesc acolo. Link-urile externe pot dăuna site-ului tău doar atunci când:

• sunt în exces (peste 100 pentru o pagină web, conform sugestiilor făcute de Google);
• sunt irelevante, spammy, repetă obsesiv un cuvânt-cheie în anchor text;
• fac trimitere către site-uri considerate spammy sau fără legătură cu subiectul tratat de pagină;
• sunt link-uri publicitare şi nu sunt marcate corespunzător (prin nofollow), deci sunt considerate link-uri plătite (lucru interzis de Google);
• sunt de proastă calitate (footer aglomerat, link exchange în sidebar).

Şi lista negativă poate continua. Nu ezita să-ţi aduci şi tu contribuţia – spune ce alte greşeli consideri că se fac în SEO copywriting!

5 “NU”-uri esenţiale în SEO Copywriting este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Nu cu mult timp în urmă ne-am ocupat pe Web Copy de o serie de atribute ale unui link (Target Blank, Link Title, NoFollow şi Anchor Text) şi de importanţa acestora din punct de vedere SEO & usability. Am considerat această serie încheiată, până la citirea unui articol (“SEO Tips for E-commerce“) care trata o problemă mai puţin cunoscută la noi, dar intens dezbătută pe .com, .co.uk şi .de: Google ţine cont exclusiv de primul link din pagină (dintre link-uri multiple către acelaşi URL) atunci când ia în considerare anchor text-ul.

Doar primul anchor text contează pentru Google

Mai precis, atunci când avem 2 sau mai multe link-uri în pagină (în meniu, în text şi în footer, de exemplu) care fac trimitere spre acelaşi URL, însă cu anchor texte diferite, trebuie să ştim că Google pare a lua în calcul numai anchor text-ul primului link găsit spre acel URL. Deja ştim că PageRank trimite numai un link, restul duplicatelor neavând importanţă în acest sens, însă ce se întâmplă dacă anchor text-ul care ne interesează nu aparţine primului link? Atunci putem considera cel de-al doilea (sau al treilea) link total irelevant, deoarece testele efectuate până acum arată că Google nu ţine cont decât de primul anchor text identificat.

Cu ce ne poate afecta acest lucru site-ul? Foarte simplu, optimizându-ne pagina principală (Home Page) pentru… “home“, atunci când meniul (şi link-urile din el) reprezintă primul lucru văzut de Google, iar logo-ul cu numele site-ului (şi link-ul aferent cu anchor text optimizat) este deja link duplicat.

Cum tratează blogurile de top problema?

Am aruncat o privire spre 3 dintre blogurile mele preferate (SEOmoz, ProBlogger şi Copyblogger) pentru a vedea dacă ţin cont de problema exclusivităţii primului link. Iată cum arată aşezarea lor în pagină pentru logo (cu link şi anchor text optimizat către Home Page) şi meniu (cu link neoptimizat către Home Page şi paginile principale):

Copyblogger Anchor Text

Copyblogger îşi pune logo-ul pe prima poziţie, care îi conţine totodată un cuvânt-cheie, înaintea meniului neoptimizat. Mai mult, aplică nofollow pentru link-ul duplicat conţinut de meniu (pe “home“) pentru a nu îi fi luat în considerare anchor text-ul irelevant. Acest nofollow este însă inutil, dacă dăm crezare celor care afirmă (punând la dispoziţie testele efectuate în acest scop) că Google nici nu se mai uită la cel de-al doilea link. Dacă însă ar fi fost aplicat nofollow pe primul link? Conform aceloraşi teste, Google nu ar mai fi luat în considerare nici un link – iar valoarea cuvintelor-cheie din primul anchor text ar fi fost pierdută.

ProBlogger Anchor Text

ProBlogger îşi aşează meniul pe prima poziţie, cu link pe “Home” (deşi cu link title optimizat) şi abia apoi link-ul duplicat care îi conţine numele. Nu are însă nici o problemă în a fi fruntaş pentru propriul nume, în ciuda acestui lucru.

SEOmoz Anchor Text

SEOmoz rezolvă problema în mod elegant, punându-şi logo-ul ca prim şi unic link către Home Page, în meniu având link-uri doar către celelalte secţiuni principale. Un lucru absolut natural, deoarece Rand Fishkin fusese printre primii care avertizaseră asupra exclusivităţii primului link şi a anchor text-ului (în articolul său despre “Google Experimentation – Only the First Anchor Text Counts“).

Concluzie

Ce ne rămâne de făcut? Din fericire, pentru Web Copy tema WP actuală a “anticipat” problema de SEO şi a aşezat logo-ul (cu anchor text optimizat) în poziţie de prim link. Sunt însă bloguri mari pe .ro (ReFresh fiind doar un exemplu) care îşi au meniul neoptimizat ca primă sursă de link-uri pentru pagină şi care ar putea lua în considerare o mică rocadă de link-uri.

UPDATE:

Blogul SEOmoz publică un experiment recent, care se poate dovedi o soluţie în ocolirea acestei exclusivităţi a primului link, prin folosirea de internal link anchors.

De asemenea, Răzvan Girmacea a efectuat un test (SEO First Link) pentru a arăta dacă Google ţine cont doar de primul link pentru anchor text (în cazul link-urilor multiple interne din aceeaşi pagină).

Aştept, de asemenea, părerile voastre asupra acestui subiect care mi s-a părut important de menţionat – cât ţinem cont de opţiunea exclusivă a lui Google pentru primul link din pagină şi cât ne afectează propriul site?

Exclusivitatea primului link în SEO este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Dacă ar fi să mă refer strict la .ro, observ că pentru multă lume SEO înseamnă (doar) link building. O să găsim site-uri care nu au cine ştie ce conţinut, dar au mii de link-uri de susţinere. Schimb de link-uri, link-uri reciproce, cumpărate, spam building – iată doar câteva metode de a face rost de link-uri.

Conţinutul (2.)0

Foarte puţin se pune preţ pe conţinut şi pe ce transmite el. Foarte multe site-uri au probleme în privinţa cantităţii de conţinut şi a calităţii sale.

De când cu web 2.0. primează cantitatea conţinutului (de fapt frecvenţa postării). Faptul că ai 5000 de pagini indexate în Google nu înseamnă automat că ai conţinut, ci doar multe pagini. Aduc în discuţie spam-ul prin taguri, spam-ul pe cuvinte cheie căutate şi alte metode făcute de experţi „all-în-one”.

Faptul că ai 4 rânduri de text (deh, Twitter style) în care nu spui mai nimic, dar postezi frecvent în stilul acesta nu înseamnă că ai conţinut. Şi mai ales nu înseamnă că ai conţinut relevant, conţinut care să atragă. Aici mă refer în principal la bloggerii care preferă posturile scurte, despre nimicuri şi care nu atrag nimic.

Ce poate atrage un text bine scris?

Link building prin continut

Respect. În primul rând o să atragi respect. Apoi respectul şi aprecierea o să îţi creeze o comunitate de oameni care te vor urmări şi promova. Promovarea lor îţi aduce trafic şi link-uri de susţinere. Link-urile de susţinere te vor urca la căutări. Căutările îţi vor aduce trafic din Google. Şi tot aşa.

Nu poţi face asta dacă nu scrii texte bune.

Site-urile de ştiri, în mare majoritate, duc lipsă de conţinut. Sau cele care au conţinut nu ştiu să îl folosească. Formatarea textului e importantă, folosirea headline-urilor, densitatea de cuvinte cheie şi utilizarea lor pentru căutările tip long tail prin folosirea (cel puţin) a versiunilor la singular si/sau plural sunt elemente care fac conţinutul uşor de găsit şi de citit. Ceea ce determină trafic pe un spectru larg de cuvinte cheie, dar şi loialitatea vizitatorilor datorită calităţii.

Conţinutul ca factor de ranking

Că e blog sau magazin online, site de ştiri sau forum… pentru a ieşi bine la căutări e nevoie de conţinut. Şi în .ro conţinutul e cel mai deficitar factor de ranking al unui site. Ne consumăm timpul şi banii pe link-uri şi trafic, în loc să oferim conţinut care să atragă şi să convertească de la sine.

Balaur.ro - tendinte job-uri

Am facut un grafic cu tendinţele pentru job-urile din IT folosind balaur.ro. Clar angajatorii nu sunt interesaţi să angajeze oameni care să scrie texte.

Atunci cine sunt cei care vă fac textele? De ce a scrie conţinut a devenit o formă de reciclare intelectuală? De ce acceptaţi neglijarea conţinutului, dar aveţi pretenţii privind topurile de trafic şi vânzările în domeniu? Plus multe alte întrebări privind conţinutul şi aşteptările ce provin din conţinut.

Postul e scris ca o revoltă la adresa celor care vor să iasă la căutări fără să aibă conţinut pe cuvinte cheie, cei care vor să fidelizeze vizitatorii cu texte scurte şi idioate, cei care în general cred că SEO şi copywriting sunt o joacă de copii care aduc profit în online.

SEO Fail: Lipsa de conţinut este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Dacă în articolul precedent am încercat să identificăm câteva dintre soluţiile de bază în optimizarea unui URL, astăzi ne vom îndrepta atenţia către modul corect de utilizare a cuvintelor-cheie şi avantajele aduse unui site de URL-urile SEO-friendly.

Cuvintele-cheie din URL

Un URL optimizat ajută motoarele de căutare în identificarea subiectului tratat de pagina pe care o reprezintă. Acest lucru se poate face prin utilizarea de cuvinte-cheie în locurile considerate relevante: domeniu, sub-domeniu, foldere (categorii) şi în descrierea paginii (după cum se poate observa în imaginea de mai jos – via SEOmoz):

SEOmoz - Anatomia unui URL

Rămânând neschimbat pentru toate URL-urile unui site, domeniul prezintă cea mai mare relevanţă din punct de vedere al cuvintelor cheie pentru home page (pagina principală). De aceea ne vom referi în continuare la URL ca fiind partea editabilă pentru fiecare pagină în parte (/folder/page-description/).

Motoarele de căutare acordă atenţie cuvintelor-cheie plasate în URL-ul unei pagini, însă importanţa acestora nu este la fel de mare ca a celor amplasate în titlul paginii sau în h1. Aşadar este mai util din punct de vedere SEO să folosim URL-urile pentru a varia cuvintele care ne interesează (plural în loc de singular, sinonime sau articulări). Mai mult, cu cât URL-ul este mai lung, cu atât cuvintele folosite acolo îşi diminuează importanţa.

[Un exemplu de supremaţie a titlului exact din pagină ar putea fi situaţia articolului precedent de pe Web Copy la căutările în Google după "optimizare URL" şi "optimizarea URL".]

Dacă în general se recomandă ca o pagină să aibă titlu şi h1 similare, altfel stă situaţia cu URL-ul acelei pagini. Matt Cutts ne subliniază faptul că variaţiile cuvintelor-cheie în URL (comparativ cu elementele precedente) scutesc pagina în cauză de pericolul de a părea spammy pentru Google.

Long Tail URL

Long Tail URL

A nu se confunda cu long tail keywords. Practic este o metodă de personalizare a URL-ului pentru home page prin adăugarea de cuvinte-cheie după numele domeniului şi redirectarea permanentă a paginii către noua adresă. Poate aduce beneficii SEO atunci când numele domeniului conţine brand-ul şi nu cuvintele-cheie vizate pentru acel site.

Folosirea de separatori

Încă o dată trebuie precizat faptul că acum ne referim la partea din URL care urmează după domeniu şi TLD. Acest lucru este important pentru că este mai bine să evităm folosirea separatorilor (“-” şi “_”) în domeniu, neavând restricţii de acest gen pentru restul URL-ului. Din contră, specialiştii SEO ne recomandă să folosim separatori precum: “-” (hyphens), “_” (underscores) şi “+” pentru a evidenţia cuvintele-cheie.

Dacă în urmă cu câţiva ani Google afişa o preferinţă clară pentru hyphens versus underscores, din 2008 acestea sunt tratate în mod egal, putând fi folosite în funcţie de gustul fiecăruia. Personal folosesc numai “-” (hyphens) pentru URL-urile Web Copy, acestea părându-mi-se mai user-friendly.

În încheiere, este important de ţinut minte că folosirea cuvintelor-cheie în URL-uri (ca de altfel peste tot în site) trebuie făcută cu moderaţie, pentru a evita eticheta de spam. Motoarele de căutare sunt sensibile la “sugestiile” pe care le putem oferi prin intermediul cuvintelor-cheie, însă orice abuz este până la urmă pedepsit.

Update:

Ann Smarty scrie un (nou) articol excelent pentru Search Engine Journal despre strategiile de optimizare pentru URL-uri – URLs & SEO.

Tehnici avansate pentru URL-uri SEO-friendly este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Optimizarea unui URL

Deseori ignorate, tratate simplist sau pur şi simplu maltratate, URL-urile ocupă în realitate o parte deloc neglijabilă în optimizarea unui site. Fie că vorbim despre uşurinţa cu care vizitatorii navighează pe site (dând click în cunoştinţă de cauză) sau de avantajele SEO (prin utilizarea unor cuvinte-cheie relevante), este necesar să le dăm URL-urilor importanţa cuvenită.

Aşadar, astăzi vom lua în considerare problemele de usability şi SEO pe care le pot genera, modul în care acestea se pot rezolva, precum şi impactul soluţiilor furnizate.

1. URL-ul nu oferă informaţii rapide despre pagină (#usability)

Sa luam in considerare urmatoarele URL-uri (reale):

• mashable.com/2009/12/22/top-mobile-social-apps/
• traffikd.com/smm/not-working-2/
• quelle.at/enfinity/QuelleATShop/Mode-f-r-Damen/BEKsFFst1S4AAAERk8Fb1ynn/produktliste.html;pgid=Q_pQmIkoq14000E4dL0gI8QJ0000TFp4ukc5;sid=uwnBN_o-ixnBN7ENyffqYe6Sekso0zqzMR4=

Mashable ne spune imediat că vom citi un post scris recent (data este prezentă), care face un top al aplicaţiilor social media pentru telefoanele mobile (top mobile social apps).

URL-uri (ne)optimizate

Traffikd ne pune să ghicim că subiectul este despre social media marketing (smm), însă nu înţelegem din prima ce nu funcţionează (not working), trebuind să aflăm din pagină despre este vorba.

Quelle (site e-commerce) are un URL din care putem identifica doar câteva cuvinte răzleţe (shop, mode, damen, produktliste), care ne duc cu gândul că ne aflăm pe pagina produselor vestimentare pentru femei. Asta dacă facem efortul de a descifra măcar URL-ul.

Dar de ce trebuie să facem acest efort? Rolul unui URL este de a ne informa rapid asupra paginii pe care dorim să o vizităm, asupra poziţiei sale în cadrul site-ului şi a subiectului tratat.

2. URL-ul este prea lung (#usability, branding, SEO)

Nu este prea greu de observat faptul că un URL “stufos” este dificil de citit, reţinut şi transmis mai departe. Blogurile, în special, au tendinţa de a transforma titlul postului în URL, indiferent de lungimea acestuia, dacă autorul nu îl seteaza personal. Iată şi un exemplu, deloc recomandabil:

• copywriterunderground.com/2009/12/22/an-underground-update-the-copywriter-who-turned-niche-domination-into-lucrative-tv-and-product-development-deals/

Alte site-uri (în special cele de business) utilizează URL-uri kilometrice în dorinţa de a-şi amplasa cât mai multe cuvinte-cheie în pagină.

URL spam?

Lăsând însă utilizatorii la o parte, cum percep motoarele de căutare un astfel de URL şi cum este influenţată poziţia paginii respective în SERPs?

Întrebat despre acest lucru, Matt Cutts explică poziţia Google: “Dacă utilizezi 3-4-5 cuvinte în URL este perfect normal. Pe măsură ce URL-ul devine mai lung, începe să arate suspect (spam). Algoritmii noştri vor da mai puţină importanţă acestor cuvinte suplimentare. [...] Nu mi-aş face un obicei din a avea multe cuvinte-cheie înghesuite acolo, deoarece sunt destule locuri în pagină unde se pot pune cuvinte relevante, care pot fi de ajutor utilizatorilor – şi care nu dau senzaţia de keyword stuffing.”

3. URL-ul nu este static (#SEO, usability)

Multă vreme s-a crezut că motoarele de căutare au o problemă cu analizarea URL-urilor dinamice, însă lucrurile au evoluat. Google spune încă din 2008 că s-au făcut progrese, însă “URL-urile dinamice au dezavantajul că diferite URL-uri pot avea acelaşi conţinut”, însemnând pagini cu conţinut duplicat. La aceasta se adaugă un mic handicap în termeni de CTR (click-through rate), utilizatorii fiind mai înclinaţi să dea click pe URL-urile pe care le pot citi cu uşurinţă.

4. URL-ul conţine foldere inutile (#usability, SEO)

Un URL optimizat nu trebuie să conţină caractere, cuvinte şi foldere inutile (atât utilizatorului, cât şi motoarelor de căutare). După cum se poate observa în exemplul de mai jos, din URL se pot şterge cu uşurinţă cel puţin 2 foldere (story şi 24161972), care nu aduc nici o informaţie relevantă:

• rollingstone.com/news/story/24161972/the_100_greatest_singers_of_all_time/print

5. URL-ul conţine majuscule  (#duplicate content)

URL uppercase

Spre deosebire de numele unui domeniu, URL-urile sunt case sensitive (acceptă litere mari şi mici), ceea ce poate provoca probleme de conţinut duplicat. Utilizatorii sunt înclinaţi să dea link către versiunea cu litere mici, ceea ce poate afecta cealaltă pagină, considerată principală.

Este indicat, aşadar, să evităm majusculele în URL-uri pentru a nu ne sabota singuri o pagină şi a pierde link-urile care ar fi în mod normal trimise spre ea.

În partea a doua a acestui articol vom discuta despre tehnici avansate de optimizare a URL-urilor, despre folosirea corectă a cuvintelor-cheie (atât în pagină cât şi în URL-ul care o reprezintă), precum şi despre beneficiile aduse unui site.

Orice sugestii, probleme întâlnite sau exemple negative de URL-uri sunt binevenite în comentarii!

Optimizarea URL-urilor – 5 Probleme şi tehnici de bază este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Google SEO

Azi vă propun să învăţam SEO direct de la Google. Câteva sfaturi simple, uşor de aplicat şi de bună calitate referitoare la optimizarea unui blog. Sfaturi care pot părea puţin low-level pentru unii dintre noi, dar care sunt fundaţia unui proces corect de optimizare. Lucruri care riscă să fie trecute cu vederea, în detrimentul unor încercări mai sofisticate de optimizare, dar care pierd pe drum esenţialul.

Iată, aşadar, câteva sugestii SEO împărtăşite de Matt Cutts, şeful echipei Anti Spam de la Google, în prezentarea sa de la WordCamp 2009 – “Straight from Google: What You Need to Know“.

Matt Cutts - WordCamp 2009

WordPress rezolvă 80-90% dintre problemele SEO

Cât de accesibil este un site pentru motoarele de căutare? Matt Cutts afirmă că 80-90% din problemele de crawlability sunt rezolvate direct de platforma WordPress. Aşadar, Google nu va avea dificultăţi în a ne găsi şi analiza site-ul, stabilindu-i ulterior poziţiile în SERPs în funcţie de gradul de optimizare. Iar SEO fără accesibilitate şi funcţionalitate nu există.

Google crawl în funcţie de PageRank

În ce mod este site-ul nostru “investigat” de Google? Matt Cutts ne explică faptul că un site cu PageRank mare este accesat mai uşor, în mai mare profunzime şi mai des de spiderii Google, pentru a vedea dacă are conţinut nou.

Google Crawl

PageRank este definit drept numărul de link-uri primite de un site web şi importanţa acestora, însă trebuie precizat faptul că atunci când vorbim de PageRank în SEO nu ne referim la Toolbar PR, ci la PageRank ca scară logaritmică. Practic valoarea unui Toolbar PR corespunde unui interval mare de valori ale unui PageRank real.

Obsesia link-urilor

Cum putem face rost de link-uri pentru a ne urca site-ul în rezultatele returnate de motoarele de căutare? Matt Cutts identifică 2 modalităţi de a face link building:

• low level – cât mai multe link-uri, nu contează sursele, nu contează calitatea acestora;
• high level – link-uri de calitate, din surse cu reputaţie bună.

Concret: un site trebuie să fie relevant pentru cuvintele sale cheie (on-topic) şi cu o reputaţie bună, adică cei care îl recomandă (prin link-uri) să fie surse cu autoritate. Un număr mare de link-uri slabe (cu PR şi TrustRank mic) este mai puţin eficient pentru SEO decât un număr mic de link-uri puternice (venite de la domenii cu vechime, PageRank şi TrustRank mare).

Cuvintele sunt cheia optimizării

Cum se folosesc corect cuvintele-cheie? Matt Cutts recomandă folosirea cât mai naturală a cuvintelor-cheie în posturile de pe blog. Prin acest lucru se înţelege variaţia lor în titluri, URL-uri, ALT-uri şi h-uri, folosirea de sinonime şi evitarea unei densităţi artificiale (keyword stuffing).

Reputaţia este vitală pentru un blog

Cum putem câştiga reputaţie pentru blogul nostru? Pentru Matt Cutts lucrurile sunt clare: oferind conţinut interesant, util, original, într-o nişă de care suntem pasionaţi şi în care ne dorim să evoluăm. Iar această reputaţie se traduce prin link-uri naturale/editoriale, care generează, la rândul lor, PageRank, TrustRank şi poziţii mai bune în SERPs.

Optimizarea si securizarea WordPress

Ce plugin-uri (SEO şi de securitate) trebuie să folosim pentru blogul nostru? Matt Cutts ne dă exemplu propriul blog, încercând să ne convingă că avem nevoie doar de un minim de plugin-uri:

Matt Cutts Blog Plugins

• Akismet – cel mai folosit plugin anti-spam;
• Cookies for Comments – recomandat călduros de Matt Cutts, previne comentariile nedorite;
• Enforce Preference – plugin integrat deja în WordPress;
• FeedBurner FeedSmith – identifică fiecare abonat la blog;
• WP Super Cache – protejează blogurile de traffic spikes generate de social media.

Web Copy utilizează, însă, şi alte plugin-uri în scopuri de SEO, usability şi user experience:

• All in One SEO Pack – ajută la evitarea duplicatelor şi setarea de meta tag-uri;
• Broken Link Checker – identifică link-urile nefuncţionale;
• Google XML Sitemaps – foarte util pentru indexare;
• Nofollow Case by Case – poate transforma link-urile nofollow de pe blog in dofollow;
• WP Greet Box – întâmpină vizitatorii pe blog cu mesaje personalizate.

Putem beneficia şi de numeroase plugin-uri de securitate, deşi Matt Cutts consideră update-ul imediat drept prima şi cea mai importantă măsură de securizare a WordPress-ului.

Concluzie

Explicându-ne paşii de bază în optimizarea unui blog, oficialul Google încearcă să pună lucrurile în perspectivă: ceea ce este în interesul vizitatorului (un conţinut original şi util) va genera treptat încredere şi reputaţie pentru site-ul vizitat (link-uri care oferă PageRank şi TrustRank), lucru care se va reflecta în Google rankings. În funcţie de gradul de complexitate al site-ului şi de scopurile urmărite, se pot aplica diverse alte metode mai avansate de optimizare WordPress, pentru un blog cât mai performant în motoarele de căutare.

Cum să optimizăm un blog (sfaturi gratis de la Google) este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Anchor Text

Seria posturilor dedicate atributelor unui link se apropie de sfârşit. După Target Blank, Link Title şi NoFollow, azi a venit rândul să ne ocupăm de mult mai cunoscutul Anchor Text şi de importanţa sa din punct de vedere SEO. Mai precis, modul în care ne poate ajuta să obţinem poziţii mai bune în SERPs (search engine results pages) pentru site-urile noastre.

Ce reprezintă anchor text?

Wikipedia ne oferă o definiţie simplă şi la obiect: anchor text este “partea de text vizibilă şi pe care se poate da click într-un hyperlink”. Practic o modalitate de informare asupra destinaţiei link-ului, pentru a ne putea decide dacă dorim să îl accesăm ulterior.

În limbaj HTML : <a href=”http://www.site.com”>Anchor Text</a>, unde anchor text-ul poate să fie complet diferit de URL-ul pe care îl defineşte.

Ce importanţă are anchor text pentru SEO?

Conform raportului Search Engine Ranking Factors prezentat de SEOmoz pentru 2009, anchor text-ul din link-urile externe (cele interne fiind tratate separat) ocupă locul 3 ca importanţă în topul factorilor care influenţează poziţiile în SERPs. Astfel, autoritatea domeniului, volumul de link-uri externe şi textul atribuit acestora primează asupra optimizării on-page (folosirea cuvintelor cheie în page title, header, ALT tag sau link title).

Search Ranking Factors - Anchor Text

De ce ar fi, totuşi, anchor text-ul unui link considerat atât de important? Dacă ne obişnuim să privim link-urile drept voturi (de încredere) acordate unui site, atunci anchor text-ul explică motoarelor de căutare pentru ce anume se votează. În consecinţă, motorul de căutare va învăţa să asocieze site-ul cu acele cuvinte-cheie, oferindu-i poziţii mai bune în SERPs la căutarea după acele cuvinte-cheie. A se vedea şi exemplele de Google bombing prin folosirea unui anchor text în scopuri… răutăcioase.

Câte cuvinte se recomandă a fi incluse în anchor text?

Anumite voci din industrie afirmă că este recomandabil să limităm anchor text-ul la 55 de caractere (8-10 cuvinte), deoarece Google nu ar ţine cont de cuvintele-cheie incluse dincolo de acest număr. Personal, utilizez cât mai puţine cuvinte pentru a descrie un link, oferind informaţii suplimentare, dacă este cazul, în link title.

Anchor Text

Totuşi, un  anchor text de calitate trebuie să prezinte cât mai bine site-ul către care face trimitere, atât din considerente SEO, cât şi de usability. Utilizatorii sunt înclinaţi să dea click pe un link atunci când acesta îi asigură din start că  serveşte scopurilor şi intereselor lor – şi mai puţin din curiozitate.

Totodată, un link cu un anchor text irelevant nu ne va ajuta prea mult să obţinem poziţii bune pentru cuvintele-cheie care ne interesează. Cel mult ne va transfera PageRank şi ne va îmbunătăţi TrustRank-ul, dacă vine de la un site considerat drept o autoritate de motoarele de căutare. Însă beneficiul este practic înjumătăţit dacă nu putem obţine un anchor text de calitate.

Cum putem să verificăm anchor text-ul link-urilor noastre?

Există multe tool-uri utile pentru a putea verifica dacă link-urile pe care le primim fac trimitere corectă la site-ul nostru:

• BacklinkWatch este un link checker care ne arată anchor text, PR şi numărul de link-uri externe (OBL) din pagina care face trimitere către site-ul nostru; are însă o limită de link-uri analizate.
• Backlink Anchor Text Analyzer analizează un număr şi mai mic de link-uri, fiind util pentru rezultate rapide.
• SEOmoz Backlink Anchor Text Analysis (exclusiv pentru utilizatorii SEOmoz PRO) arată cele mai importante link-uri obţinute de o pagină web, precum şi anchor textele cele mai des folosite.
• SEOmoz Linkscape este un tool complex care analizează link-urile în detaliu, obţinând informaţii relevante pentru calitatea acestora; raportul avansat este destinat exclusiv utilizatorilor SEOmoz PRO.

Anatomia unui link: Anchor Text este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Seria posturilor despre atributele unui link (deschisă de Target Blank şi Link Title) continuă astăzi cu un subiect mult-comentat, însă nu pe deplin înţeles: nofollow. Utilizat intensiv în mediul SEO ca tehnică de PageRank Sculpting, precum şi de semnalare a link-urilor comerciale (plătite), atributul nofollow şi-a pierdut treptat din menirea iniţială, cea de combatere activă a spam-ului.

Ce reprezintă nofollow?

Conform definiţiei din Wikipedia, nofollow este un atribut HTML folosit pentru a semnala motoarelor de căutare faptul că un link nu trebuie să influenţeze poziţia paginii indicate în SERPs. În alte cuvinte, nofollow previne transmiterea de PageRank (link juice) către pagina vizată de link, împiedicând astfel obţinerea unui ranking mai bun.

Introdus în 2005 de Google ca un tag anti-spam, nofollow îşi propunea deci să anuleze creditul oferit unui link,  limitând plasarea artificială a site-urilor dubioase în primele rezultate afişate la căutări.

Nofollow ca tehnică de PageRank Sculpting

PageRank Sculpting, sau canalizarea eficientă a transferului de PageRank în paginile unui site, a fost catalogată multă vreme drept o tehnică SEO avansată, care permitea “întărirea” paginilor considerate importante. Asta până în iunie 2009, când Matt Cutts a revoluţionat (încă o dată) regulile optimizării, anunţând faptul că Google schimbase de mai bine de un an modul în care transfera PageRank.

Astfel, dacă din 10 link-uri care plecau dintr-o pagină 5 erau nofollow, cele 5 “curate” nu îşi mai dublau valoarea, ci rămâneau la valoarea iniţială. Împărţită (mai mult sau mai puţin) democratic între cele 10 link-uri, cantitatea de PageRank transferată de acea pagină practic se înjumătăţea, deoarece link-urile cu nofollow nu puteau transfera PR.

NoFollow versus DoFollow

DoFollow

Dacă ne gândim la Internet ca la “o imensă reţea socială, iar la link-uri ca fiind relaţii sociale”, precum ne invită Aaron Wall de la SEO Book, ne putem da seama că valoarea unui link transcende sfera SEO. Modul în care alegem să folosim acest “vot de încredere” (dacă îi setăm atributul dofollow) sau “vot nul” (nofollow ca restricţie pentru motoarele de căutare, însă recomandare validă pentru utilizatori) poate face diferenţa atât în ranking-urile obţinute, cât şi în comunitatea în cadrul căreia ne poziţionăm site-ul.

Şi mai simplu spus, din punct de vedere SEO, trimiterea de link-uri externe cu dofollow reprezintă votul (şi interesul) nostru pentru anumite site-uri considerate de calitate. Acest lucru va fi interpretat ca fiind relevant pentru domeniul nostru de activitate, deci ne va ajuta în poziţionarea site-ului. Încă un pas spre câştigarea de autoritate.

Din punct de vedere al comunităţii în cadrul căreia dorim să ne poziţionăm, link-urile dofollow sunt o metodă excelentă de a recunoaşte şi promova site-urile de calitate. Şi de a fi primiţi în rândurile lor.

Avantajele oferite de DoFollow

Nu se pierde PageRank prin utilizarea de link-uri dofollow. Trebuie avut în vedere faptul că PageRank-ul intern al unui site web se păstrează atunci când trimite link-uri externe, crescând atunci când acumulează, la rândul său, link-uri cu autoritate. Faptul că un site “votează” pentru alt site nu îi aduce primului nici un prejudiciu legat de PageRank. Dimpotrivă, îl transformă într-un hub, o resursă de recomandări pentru utilizatori, în spiritul deschis al Internet-ului.

Oferind link-uri externe de calitate devii la rândul tău o sursă de încredere (şi de autoritate) în “ochii” motoarelor de căutare.

Nu în ultimul rând, ca blog dofollow, îţi exprimi recunoştinţa pentru comentariile de calitate primite, încurajând astfel dezvoltarea unei comunităţi nişate. Iar ca utilizator, poţi verifica valoarea comentariului tău şi modul în care site-ul te răsplăteşte pentru el cu ajutorul acestui add-on Firefox pentru identificarea link-urilor nofollow.

NoFollow vs DoFollow

Anatomia unui link: No/DoFollow este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Link Title

Astăzi continuăm seria posturilor despre atributele unui link, deschisă nu cu mult timp în urmă de Target Blank, şi care va fi încheiată, cel mai probabil, de mult mai cunoscutul Anchor Text. Dincolo de avantajele incontestabile de funcţionalitate şi experienţă a utilizatorului pe un site web, ne preocupă importanţa (dacă există măcar) din punct de vedere SEO a titlului unui link şi dacă acesta funcţionează precum atributul ALT pentru o imagine.

Ce reprezintă titlul unui link?

Conform W3.org, titlul unui link este un atribut care “oferă informaţii explicative despre elementul pentru care este setat”. Mai precis, la mouse over pe link-ul dat anterior se poate observa informaţia suplimentară “World Wide Web Consortium”, care poate ajuta utilizatorii în a-şi forma o părere despre acel link, precum şi a decide dacă vor da click pe el.

Această explicaţie a unui link este de forma <a href=”/site/” title=”link title”>anchor text</a> şi este vizibilă doar când cursorul se opreşte deasupra link-ului cu pricina.

Avantajele de funcţionalitate ale unui link title

În cuvintele lui Jakob Nielsen, usability guru: “Una dintre cele mai mari probleme de pe Internet este faptul că utilizatorii nu ştiu unde ajung atunci când dau click pe un link hypertext. [...] Aceste explicaţii pot oferi utilizatorilor un preview al destinaţiei link-ului şi le pot îmbunătăţi navigaţia.”

Astfel, link-urile irelevante pot fi mai uşor evitate, iar utilizatorul dă click în cunoştinţă de cauză, fiind totodată tentat să rămână mai mult în pagină şi poate chiar să exploreze site-ul web pe care a ajuns.

Link title versus ALT (image) tag

Titlul unui link funcţionează pentru link-ul în cauză în aceeaşi manieră ca şi ALT tag-ul pentru o imagine. Le este oferită, însă, aceeaşi importanţă în optimizarea unui site de către motoarele de căutare? Aaron Wall este de părere că nu: “Titlul unui link nu este nici pe departe la fel de important ca ALT tag-ul unei imagini.”

Există avantaje SEO pentru link titles?

Părerile sunt împărţite: anumiţi specialişti SEO folosesc link titles şi le recomandă, alţii le consideră complet nefolositoare. În 2005  a existat chiar şi o declaraţie oficială a inginerilor de la Google, indicând ca nu iau în considerare atributul link title pentru algoritm. Aceasta deoarece nu era folosit decât rar, iar unele browsere web nici măcar nu îl adoptaseră. În 2007 chiar se concluziona pe Webmaster World că “nu există vreo dovadă că atributul ar fi folosit pentru scopuri de ranking“.

Nici până astăzi nu se poate afirma cu certitudine că titlul unui link aduce alte avantaje unui site decât cele legate de funcţionalitate şi experienţă a vizitatorului (user experience). Ann Smarty, SEO specialist şi guest author pentru Search Engine Journal,  este de părere că acesta trebuie “să fie folosit pentru utilizatorii unui site, nu pentru motoarele de căutare”. Mai mult, nu trebuie ca titlul  să conţină exact aceleaşi cuvinte ca şi anchor text-ul unui link, putând declanşa penalităţi pentru spam.

Un punct de vedere personal în această problemă ar fi că, până la proba contrarie, Google poate acorda o anumită importanţă (fie ea şi minimă) oricărui atribut al unui link. Chiar dacă nu putem obţine mari avantaje SEO din setarea titlului unui link (intern sau extern), cu siguranţă putem oferi o experienţă mai bună pe site vizitatorilor.

Voi ce părere aveţi: există avantaje SEO pentru link title?

Avantaje SEO pentru Link Title?

Note: There is a poll embedded within this post, please visit the site to participate in this post's poll.

Anatomia unui link: Atributul Link Title este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.

Cuvinte cheie: singular / plural?

E o întrebare des întâlnită: ar trebui cuvintele-cheie să fie la singular, plural sau ambele? Neclarităţile vin de la faptul că se consideră importante cuvintele-cheie strict SEO, din punctul de vedere al concurenţei, al rezultatelor la cuvinte-cheie şi la şansele de a ieşi la căutări.

Mai puţin interes pentru utilizatori şi modul cum caută ei. S-ar putea face o corelare între traficul unui cuvânt-cheie şi interesul utilizatorilor, dar pe anumite domenii ceea ce caută utilizatorii nu este întotdeauna şi ceea ce aleg.

Indicat e să scrii texte pentru Google şi pentru vizitatori. Ele se completează – fie că scrii pentru vizitatori sau pentru Google trebuie să ţii cont că utilizatorii şi roboţii interpretează textul aşa cum îl scrii şi că în funcţie de asta un utilizator aderă la informaţia ta, iar roboţii te urcă la căutări.

Ar trebui să foloseşti cuvinte-cheie la singular sau plural?

Eu aş zice: ambele. Mai ales dacă domeniul de activitate pe care site-ul îl tratează îţi permite să faci asta. În general, ambele.

De cele mai multe ori cei care caută la plural cuvinte-cheie se aşteaptă la rezultate din care să poată compara şi alege o ofertă/versiune bună, ieftină, convenabilă. Şi invers, la singular pentru a putea alege din ofertele oferite. În ambele cazuri, oamenii obişnuiesc să aleagă o singură opţiune/un singur produs. Procentul celor care caută la plural şi cumpără sau folosesc mai mult de 1 produs/serviciu e mic. En gros nu e neapărat o opţiune pentru Internet.

Cum “vede” Google cuvintele-cheie?

Google înţelege ambele versiuni, ar trebui să le aveţi pe site în texte şi singular şi plural. Oricum, nu e indicat să optimizaţi doar pentru un singur cuvânt-cheie sau frază de cuvinte-cheie. Oamenii obişnuiesc să caute în funcţie de nevoi, singularul şi pluralul sunt termeni ce trebuiesc studiaţi înainte de a lua o decizie.

Oamenii obişnuiesc să caute fraze de cuvinte-cheie şi în funcţie de ele se definesc clar intenţiile de informare sau cumpărare. Textul/textele(!) în care plasaţi cuvintele-cheie trebuie să aibă relevanţă pentru utilizatori şi apoi pentru căutări.

Sugestia mea e să le folosiţi în funcţia de nevoia utilizatorului şi mai puţin bazându-vă pe ceea ce se caută. Dacă faceţi o analiză şi găsiţi o serie de cuvinte-cheie ce se caută frecvent şi le folosiţi, e posibil că acele cuvinte-cheie să nu vă ajute, domeniul tratat în texte poate fi diferit de căutările frecvente de cuvinte-cheie (indiferent de singular sau plural).

De multe ori cuvintele-cheie la singular oferă un alt înţeles pentru oameni decât cele la plural şi, în funcţie de nevoi, oamenii fac căutări specifice.

Cuvinte-cheie la singular sau plural? este un articol de pe blogul Web Copywriter. Toate drepturile rezervate.